În numele securităţii naţionale, Washingtonul a pus în ultimii ani pe lista neagră companii chineze pentru a le exclude din lanţurile de aprovizionare cu tehnologii americane.
Aceste măsuri au fost intensificate în ultimele săptămâni prin restricţii asupra exporturilor de semiconductori. Conform unor surse mass-media, administraţia preşedintelui Biden are acum în vedere să restrângă investiţiile americane în China în sectorul tehnologic.
'Sub pretextul securităţii naţionale, Statele Unite s-au obişnuit să politizeze, să instrumentalizeze şi să transforme în arme chestiunile economice, comerciale şi tehnologice', a declarat purtătorul de cuvânt al MAE chinez, Wang Wenbin.
'Este vorba pur şi simplu de constrângere economică şi intimidare tehnologică', a adăugat acesta. China, care încearcă să devină autonomă în concepţia semiconductorilor, consideră că măsurile Washingtonului urmăresc obţinerea supremaţiei SUA în acest domeniu, deşi Washingtonul neagă.
Potrivit secretarei Trezoreriei SUA, Janet Yellen, 'aceste acţiuni de securitate naţională nu sunt concepute pentru a ne permite să obţinem un avantaj economic concurenţial sau pentru a sufoca modernizarea economică a Chinei'.
'Chiar dacă aceste politici pot avea impact economic, ele sunt motivate de simple consideraţii de securitate naţională', a susţinut ea.
Washingtonul a anunţat în octombrie 2022 noi controale asupra exporturilor pentru a limita achiziţia şi fabricarea de către China a microcipurilor folosite în producţia militară.
În urma acestor restricţii, China a iniţiat o procedură în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).
China spune că îi aparțin ambele maluri ale Strâmtorii Taiwan
Beijingul susține că ambele maluri ale Strâmtorii Taiwan aparțin Republicii Populare Chineze.
Ambele maluri ale strâmtorii Taiwan aparţin Chinei şi este corect şi adecvat ca ea să-şi susţină suveranitatea asupra acestora, a declarat ministrul de externe chinez Qin Gang vineri în cadrul unui forum la Shanghai, avertizând Occidentul că ţara sa 'nu va face nicio concesie' în privinţa Taiwanului şi a denunţat totodată criticile occidentale 'absurde' care ar putea avea 'consecinţe periculoase', relatează Reuters şi AFP, citate de Agerpres.
Qin a făcut aceste remarci la Forumul Lanting din Shanghai, în cadrul căruia au fost abordate o gamă largă de probleme, de la Ucraina la Taiwanul autonom, insulă în jurul căreia Beijingul a organizat luna aceasta trei zile de exerciţii militare, după ce preşedinta insulei, Tsai Ing-wen, s-a întâlnit cu şeful Camerei Reprezentanţilor din SUA, Kevin McCarthy, în California.
Forumul Lanting, iniţiat de Ministerul Afacerilor Externe al Chinei, este o platformă de comunicare şi schimburi de opinii între guvern, comunitatea de afaceri, mediul academic, mass-media şi public.
'Auzim deseori afirmaţii stranii susţinând că China sfidează ordinea internaţională bazată pe reguli, că încearcă să modifice în mod unilateral statu quo-ul în strâmtoarea Taiwan prin forţă sau coerciţie', a declarat Qin Gang.
'Această logică este absurdă, iar consecinţele sale sunt periculoase', a afirmat Qin în cadrul acestui forum diplomatic organizat la Shanghai, denunţând o 'definire' a statu quo-ului de către Occident care echivalează cu o 'subminare a suveranităţii chineze'.
'Persoanele imparţiale pot vedea cine este implicat în hărţuirea hegemonică şi cine în practici de înaltă ţinută', a remarcat el.
'Nu partea continentală a Chinei, ci forţele separatiste care militează pentru independenţa Taiwanului şi o mână de ţări sunt cele care încearcă să perturbe statu quo-ul', a declarat Qin.
Beijingul consideră Taiwanul - autoguvernat democratic - drept teritoriu al său, revendicare respinsă cu fermitate de către guvernul de la Taipei, şi denunţă sistematic întâlnirile la nivel înalt dintre taiwanezi şi oficiali străini.
Pe fondul acestei activităţi militare intense în jurul Taiwanului, Uniunea Europeană, SUA şi G7 au transmis un avertisment Beijingului, îndemnându-l să menţină statu quo-ul în strâmtoarea Taiwan, care separă teritoriul insular de China continentală.
Beijingul exercită presiuni militare şi economice puternice asupra Taipei de la venirea la putere a preşedintei Tsai Ing-wen în 2016.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
