Potrivit cercetărilor publicate în 2021, o predispoziție la niveluri ridicate de absorbție a experiențelor auditive neobișnuite în copilărie și o susceptibilitate ridicată la halucinații auditive apar mai puternic în mediile claraudiente (capacitatea de a auzi ceva ce nu există, dar e considerat ca având o realitate obiectivă) autodescrise decât la populația generală.
Descoperirea ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine halucinațiile auditive supărătoare care însoțesc bolile mintale precum schizofrenia, spun cercetătorii.
Experiențele spiritiste de clarviziune și claraudiență – experiența de a vedea sau auzi ceva în absența unui stimul extern și atribuită spiritelor morților – prezintă un mare interes științific, atât pentru antropologii care studiază experiențele religioase și spirituale, cât și pentru oamenii de știință care studiază experiențe halucinatorii patologice.
În special, cercetătorii ar dori să înțeleagă mai bine de ce unii oameni cu experiențe auditive raportează o experiență spirituală, în timp ce alții le consideră supărătoare și primesc un diagnostic legat de sănătatea mintală.
„Spiritiștii au tendința de a raporta experiențe auditive neobișnuite care sunt pozitive și pe care sunt adesea capabili să le controleze”, a explicat psihologul Peter Moseley de la Universitatea Northumbria din Marea Britanie, când studiul a apărut pentru prima dată.
„Înțelegerea modului în care acestea se dezvoltă este importantă, deoarece ne-ar putea ajuta să înțelegem mai multe despre experiențele supărătoare sau necontrolabile ale auzirii vocilor”, a mai spus psihologul.
Diferențe între spiritiști și populația generală
El și colegul său psiholog Adam Powell de la Universitatea Durham din Marea Britanie au recrutat și au chestionat 65 de mediumi claraudienți din Uniunea Națională a Spiritiștilor din Marea Britanie și 143 de membri ai populației generale prin intermediul rețelelor sociale, pentru a determina ce i-a diferențiat pe spiritiști de publicul larg, care nu raportau că aud vocile morților.
În general, 44,6% dintre spiritiști au raportat că aud voci zilnic, iar 79% au spus că experiențelele lor fac parte din de zi cu zi. De asemenea, în timp ce majoritatea a raportat că au auzit vocile în interiorul capului lor, 31,7% au raportat că vocile au fost și exterioare.
În comparație cu populația generală, spiritiștii au raportat o credință mult mai mare în paranormal și erau mai puțin probabil să le pese de ceea ce cred alții despre ei.
Spiritiștii au avut în general prima experienţă auditivă în tinerețe, la o vârstă medie de 21,7 ani, şi au raportat un nivel ridicat de absorbţie. Acesta este un termen care descrie imersiunea totală în activități mentale sau stări modificate și cât de eficient este individul în a depăși lumea din jurul său.
În plus, ei au raportat că sunt mai predispuși la experiențe asemănătoare halucinațiilor. Cercetătorii au observat că de obicei nu auziseră de spiritism înainte de experiențele lor; ci, mai degrabă, descoperise domeniul în timp ce căutau răspunsuri.
În populația generală, nivelurile ridicate de absorbție au fost, de asemenea, puternic corelate cu credința în paranormal - dar susceptibilitate mică sau deloc la halucinații auditive. În ambele grupuri nu au existat diferențe între nivelurile de credință în paranormal și susceptibilitatea la halucinații vizuale.
Aceste rezultate, spun cercetătorii, sugerează că experiența „vocilor morților” este, prin urmare, puțin probabil să fie un rezultat al presiunii oamenilor, al unui context social pozitiv sau al sugestibilității datorită credinței în paranormal. În schimb, cei care fac spiritism aud astfel de voci pentru că se aliniază cu experiența lor și are sens personal pentru ei.
„Descoperirile noastre spun multe despre „învățare și dorință”. Pentru participanții noștri, principiile spiritismului par să dea sens atât experiențelor extraordinare din copilărie, cât și fenomenelor auditive frecvente pe care le experimentează ca mediumi practicanți”, a spus Powell când studiul a fost publicat
„Dar toate aceste experiențe pot rezulta mai mult din a avea anumite tendințe sau abilități timpurii decât din a crede în posibilitatea de a contacta morții dacă cineva încearcă suficient de mult”, a mai spus el.
Cercetările viitoare, au concluzionat ei, ar trebui să exploreze o varietate de contexte culturale pentru a înțelege mai bine relația dintre absorbție, credință și experiența spirituală, scrie Science Alert.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
