Magistraţii CEDO au considerat că interdicţia decisă de Tribunalul Constituţional al Spaniei a reprezentat o reacţie la o "nevoie socială imperioasă" şi că a fost "necesară într-o societate democratică, în special pentru păstrarea siguranţei publice, pentru apărarea ordinii şi pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor altor persoane".
CEDO a fost sesizată de 76 de deputaţi catalani, care au invocat articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Intenţia Parlamentului Cataloniei de a dezbate referendumul declarat ilegal a fost blocată la instanţa constituţională spaniolă de mai mulţi deputaţi socialişti, care au considerat că o şedinţă în plen consacrată temei respective ar încălca regulamentul legislativului regional. Tribunalul Constituţional le-a susţinut poziţia, arătând că misiunea Parlamentului Cataloniei este de a reprezenta întreaga populaţie a provinciei, nu doar anumite forţe politice, chiar dacă acestea erau majoritare.
CEDO a reţinut că decizia de a convoca o şedinţă a plenului presupunea "nerespectarea evidentă a deciziilor anterioare ale Tribunalului Constituţional menite să apere ordinea constituţională". "Curtea reaminteşte, în acord cu Tribunalul Constituţional, că un partid politic poate desfăşura o campanie pentru modificare legislaţiei sau a structurilor legale sau constituţionale ale statului, cu condiţia de a utiliza mijloace legale şi democratice şi de a propune o schimbare compatibilă cu principiile democratice fundamentale", arată un comunicat al judecătorilor de la Strasbourg.
Independenţa Cataloniei, proclamată la 27 octombrie 2017, nu s-a realizat, deoarece guvernul de la Madrid a suspendat imediat autonomia regiunii, a demis executivul provincial de la Barcelona şi a dizolvat parlamentul catalan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
