Iulia Motoc, Bianca Guţan, Iulia Motoc şi Florin Streteanu apar, vineri, pe lista Ministerului Justiției ca propuneri pentru funcţia de judecător la CEDO. Pe lista de rezervă a fost selecţionat Tudor Panţîru.
"În urma audierii candidaţilor înscrişi în procesul de selecţie pentru funcţia de judecător, în numele României, al Curţii Europene a Drepturilor Omului, Comisia de selecţie instituită în temeiul art. 5 alin. 1 din Ordonanţa Guvernului 94/1999, cu modificările şi completările ulterioare, a întocmit următoarea listă cu propuneri (în ordine alfabetică): (1) Bianca Andrada Guţan, (2) Iulia Antonella Motoc, (3) Florin Streteanu. Pe lista de rezervă a fost selecţionat domnul Tudor Panţîru", arată MJ într-un comunicat.
Cele două liste au fost înaintate Guvernului spre aprobare şi transmitere către Parlament.
"Lista principală se va înainta Consiliului Europei de către Guvern, după obţinerea avizului comisiilor juridice şi pentru drepturile omului din Senat şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţă comună, în temeiul art. 5 alin. (1) şi (16) din OG nr. 94/1999.
Judecătorul român la CEDO va fi ales de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, dintre cei trei candidaţi propuşi de Guvernul României, potrivit sursei citate.
Robert Cazanciuc, ministrul Justiţiei, declara la un post TV că dacă Iulia Motoc va fi aleasă judecător din partea României la CEDO, înseamnă că ea s-a prezentat cel mai bine, acesta excluzând ipoteza unui "aranjament" în favoarea acesteia.
Cum este selectat judecătorul CEDO
Comisia Juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei stabilește judecătorul care va reprezenta România la CEDO. Această comisie va analiza propunerile şi va decide judecătorul CEDO al României. Din comisia juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei fac parte din partea României, deputatul PSD Florin Iordache şi senatorul PNL Tudor Chiuariu. În final judecătorul CEDO este votat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.
Andrew Drzemczewski, preşedintele Comisiei Juridice a Adunării Parlamentare a CE, a precizat pentru gandul.info care este portretul robot al candidatului pentru funcţia de judecător CEDO. Într-un document sintetic întocmit de Andrew Drzemczewski, se precizează că cel mai important rol în nominalizarea judecătorilor CEDO îl au statele membre care trebuie să aleagă candidaţii potriviţi.
Astfel, în opinia reprezentului Comisiei Juridice, candidaţii propuşi de statele membre - în cazul nostru România - trebuie să aibă cele mai bune calificări şi un prestigiu imaculat în ţara de origine. Potrivit profilului, candidaţii trebuie să fie "jurişti de cel mai înalt calibru", cu un profil moral superior. Recomandarea experţilor europeni este ca aceşti candidaţi să aibă peste 40 de ani şi sub 60. Candidaţi trebuie să fie recunoscuţi în ţara de origine drept "jurişti reputaţi şi trebuie să aibe o carieră încunuantă de succese". "Judecătorii CEDO trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de moralitate şi să fie jurişti eminenţi", se precizează în documentul citat.
Cine sunt judecătorii selectați pentru CEDO
Iulia Antoanella Motoc este judecător la Curtea Constituţională din 2010, ea fiind desemnată de Senat, la propunerea PDL şi a grupului independenţilor. Motoc a absolvit în 1989 Facultatea de Drept din Bucureşti, iar, pentru puţin timp, a activat ca procuror la Giurgiu, apoi timp de cinci ani a fost judecător la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti. Este doctor în etică (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie), doctor în drept internaţional public (Universitatea "Paul Cezanne" Aix-Marseille), fiind profesor la Universitatea din Bucureşti, din 2002.
Bianca Guţan este doctor în drept şi lucrează ca profesor la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu.
Florin Streteanu deţine, de asemenea, titlul de doctor în drept, iar în prezent este decan al Facultăţii de Drept din Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca.
Tudor Panţîru este judecător al Curţii Constituţionale din Republica Moldova şi fost deputat PSD în Parlamentul României. Acesta a mai fost judecător internaţional CEDO, între 1996 şi 2001, conform CV-ului postat pe site-ul Camerei Deputaţilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
