În cadrul dezbaterii, Luciana Radut-Gaghi, conferențiar la Universitatea de la Cergy-Pontoise (LEMEL – L'Europe des médias en ligne), a făcut o comparaţie între modul în care sunt tratate subiectele legate de Europa în presa din estul şi vestul continentului, inclusiv în România.
"Titlul acestei mese rotunde este, într-adevăr, despre caracterul instantaneu al informaţiei dar mai ales despre mass-media în Europa şi aş vrea să mă opresc puţin asupra Europei. Mi se pare interesant, înainte să vorbim despre ce se întâmplă într-o ţară, să vorbim şi despre celelalte ţări şi acesta a fost motivul pentru care am lansat această cercetare acum mulţi ani: să vedem cum procedează jurnaliştii din celelalte ţări. Pentru aceasta am ales ceea ce englezii numesc quality media – jurnalele de calitate, cele mai importante jurnale din mai multe ţări: Franţa, România, Marea Britanie, Italia, Germania, Slovacia, Polonia şi Bulgaria.
Avem ţări atât din Europa de Est cât şi din Europa de Vest şi a fost foarte interesant să le comparăm şi am făcut o colectă de articole despre Europa în fiecare an, la aceeaşi perioadă care nu este una electorală ci e ceea ce se numeşte o perioadă normală a vieţii politice pentru a vedea cum jurnaliştii menţin interesul pentru acest subiect care nu este întotdeauna cel mai interesant pentru public", a declarat aceasta.
"Diferenţele sunt izbitoare"
"În Franţa, spre exemplu, avem cele mai multe articole despre Europa în toţi anii, surprinzător sau nu, în Germania avem de asemenea multe articole. În România avem un sfert din numărul de articole pe care le putem avea în Franţa. În Bulgaria, de asemenea, relativ puţine şi în Germania – Polonia, pe la mijloc. Iată o primă diferenţă.
Dar dincolo de cantitate avem un tratament diferit: avem mai degrabă articole politice în toate ţările, mai puţin în Italia. Acolo articolele economice despre Europa sunt majoritare. Oare de ce?
Apoi felul în care Europa este tratată de către jurnalişti: avem articole informative în România şi Bulgaria dar avem articole de fond în Franţa şi Polonia – opinii, comentarii despre proiectul european", subliniază Luciana Răduţ Gaghi.
De unde apar diferenţele
"Să vedem de ce este această diferenţă a volumului de articole: în Franţa avem între 400 şi 500 de articole, în România avem 100. Aici cred că intervine specificitatea media online, pentru că jurnaliştii din Franţa – sau redacţiile – aleg să creeze adevărate arhive ale propriilor lor articole la care trimit în corpul articolului. (...) De aici vin, în principal diferenţele, pentru că în Franţa s-au creat adevărate arhive. (...)
În ţările pe care le-am studiat anul acesta prezentul este reprezentat în moduri foarte diferite. Am studiat, în special, acele articole despre comemorare. În Franţa jumătate dintre articolele despre acest subiect vorbesc despre soldaţii Primului Război Mondial, cu tot felul de detalii. Iar această curbă scade vertiginos pentru că în Rusia nu se vorbeşte deloc despre trecut. Se comemorează războiul, dar nu se vorbeşte despre trecut. Deci concluzia este că în ţări ca Rusia – iar România este pe locul doi din acest punct de vedere – atunci când comemorăm acest trecut o facem vorbind despre prezent şi mai ales despre viitor: ce o să se întâmple. În Franţa, continuăm să vorbim despre trecut în egală măsură cu prezentul", a explicat Luciana Răduţ Gaghi.
VIDEO:
Vezi şi: Dieta de 5 zile. Slăbești 15 kg în timp record
Buget 2019. Un deputat iese la rampă: Vor fi fatale României!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
