În contextul în care s-a propus efectuarea unui control tematic la instanțe și parchete referitor la modul de investigare și soluționare a cauzelor privind infracțiuni la viața sexuală cu victime minore, procurorul general al României, Gabriela Scutea, a spus, în ședința CSM de joi: ”Dar Consiliul, în ansamblu, poate să dispună, cum se spune aici, dacă am avea o infracțiune împotriva vieții sexuale și, într-un caz ipotetic, minora de 13 ani a plecat de acasă de mai mult timp, și-a început viața intimă, poate chiar are- nu știu... e un caz foarte nefericit și dus la extrem- poate a avut experiențe sexuale soldate cu nașteri sau alte forme de procreare, în acel moment, care este marja de apreciere a unei declarații, cum se propune aici, că a fost un raport sexual consimțit sau nu?”, adăugând: ”nu putem să le spunem (procurorilor) cum să aprecieze o declarație, pentru că intră sub incidența art. 103 din Cod”. În urma ședinței, a fost sesizată Inspecția Judiciară în vederea efectuării unui control tematic la instanţe şi parchete.
Discuția are loc în contextul în care, în România, 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite.
Vezi intervenția procurorului general de la minutul 102
Oana Băluță, profesoară universitară și activistă feministă, a reacționat:
”M-aș fi așteptat de la un procuror general al României să aibă un vocabular mai dezvoltat și o gândire mai profundă și infinit mai nuanțată atunci când se exprimă despre consimțământ, mai ales atunci când este vorba despre minori. M-am înșelat. I-am citit mai devreme răspunsul școlăresc și mi-a crăpat obrazul de jenă. Imediat însă, m-au cuprins și panica și disperarea fiindcă Procurorul general Gabriela Scutea transmite astfel de mesaje în sistem.
Analiza practicii judiciare a arătat că unii magistrați au considerat că o minoră de 12 ani a consimțit să întrețină relații sexuale cu bărbați cu vârsta între 19 și 38 de ani.
Consimțământul îndeplinește funcții sociale, politice și legale importante în societatea actuală. Ce înseamnă că a avut consimțământ, cum și-a manifestat sau comunicat consimțământul, poate fi caracterizat ce fata a făcut ca fiind informat, competent și voluntar? Aceste trei trăsături ”informat, competent și voluntar” se întâlnesc sistematic în analizele consimțământului dintr-o perspectivă etică. Ele se regăsesc, desigur, și la nivel de legiferare.
La un moment dat, statele au început să se preocupe din ce în ce mai mult de abuzul sexual la adresa copiilor. Felul în care gândești consimțământul la nivel de societate, de lege are impact asupra modului în care înțelegi abuzul sexual. Foarte multe date din domeniul psihologiei ne arată cât de nociv și insidios este abuzul sexual asupra copiilor.
Un copil de 12-13 ani este incapabil să ofere consimțământ sexual real, valid. Să mai spun că diferența de vârstă în sine 12-13 în raport cu 19 și 38 de ani este problematică? Măcar disparitatea de vârstă să i se fi părut problematică fiindcă ea arată diferență de maturitate și de înțelegere a actului, arată disparitate de putere. Toate acestea întăresc ideea de abuz, nu de consimțământ.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
