"Pe termen scurt Banca Națională a României ar trebui să revizuiască ratele de dobandă atât cea de politică monetară cât și cele referitoare la facilitatea de depozit și cea de creditare (Lombard) concomitent cu un control mai riguros al lichidității din piață. Dincolo de efectul pozitiv asupra încetinirii ritmului de creștere al inflației pe termen mediu, este necesară o abordare mai riguroasă asupra lichidității din piața financiară având în vedere că nivelul dobanzilor overnight este sub dobânda Lombard (1,35% p.a. versus 1,75% p.a.) în contextul în care diferențialul de dobandă pentru finanțarea necesarului bugetar produce un randament speculativ de cca 3 puncte procentuale (dobânda la titlurile de stat depășind 4,35% p.a.).
Cu alte cuvinte, supralichiditatea din piață permite băncilor să se împrumute ieftin de pe piață iar ulterior să împrumute statul scump, chiar dacă în valori real negative (sub indicele de inflație) urmând ca recuperarea valorilor și transformarea lor în real pozitiv să se facă prin conversia din lei în euro (deprecierea leului fata de euro este sub diferențialul de dobandă).
Însăși operațiunea de conversia pentru optimizarea ulterioară a randamentelor produce efecte în lanț deoarece pune presiune pe lichiditatea ulterioară în euro cu efect asupra deprecierii în cascadă a monedei naționale.
În traducere liberă, în tot acest lanț, băncile câștigă, în timp ce statul, populația, companiile și BNR pierd pe termen scurt și mediu. Ca exemplu, pentru necesarul de finanțare al statului rămas de asigurat până la final de an, respectiv pentru cele circa 61 miliarde lei, diferențialul de dobândă produce un ranadament brut sistemului bancar de 1,65 miliarde lei dacă luăm în calcul valorile absolute ale dobanzilor prezente. Pe prognoza de creștere a dobânzilor până la final de an, randamentul se poate ridica la peste 2,1 miliarde lei.
Nu în ultimul rând, la acest moment este recomandabil ca dobânda la facilitatea de depozit să crească cu cel puțin 1 punct procentual pentru a crește nivelul de economisire al populației cu efect în temperarea exuberanței consumeriste cu consecințe asupra inflației", explică economistul Adrian Câciu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
