Liderii NATO au adoptat, vineri, la summit-ul de la Lisabona, principalele puncte ale noului concept strategic al Alianţei, pe baza cărora ar urma să acţioneze în următorii zece ani.
Apărare colectivă, Nuclear, Apărare antirachetă, Parteneriate, Administrarea crizei, Terorism şi traficanţi, Atacuri informatice, Securitatea energetică, Alianţă pentru secolul al XXI-lea sunt aspectele luate în discuţie şi stabilite săptămâna trecută în Portugalia, transmite AFP, citat de Agerpres.
Apărare colectivă. Conceptul confirmă angajamentul fondator al ţărilor membre "să se apere mutual împotriva unui atac, inclusiv împotriva noilor ameninţări".
Nuclear. NATO se angajează "să creeze condiţiile pentru o lume fără arme nucleare", dar va rămâne o alianţă nucleară "atât timp cât vor exista arme nucleare în lume". Descurajarea rămâne un "element central" al strategiei sale: forţele nucleare oferă "garanţia supremă" a securităţii sale, chiar dacă condiţiile unei recurgeri la arma nucleară sunt "extrem de improbabile".
Apărare antirachetă. NATO îşi defineşte capacitatea de a se apăra împotriva unui atac al rachetelor ca fiind unul dintre "elementele centrale" ale apărării sale. În acest domeniu, ea va căuta activ "cooperarea Rusiei şi a altor parteneri euro-atlantici".
Parteneriate. Parteneriatele cu ţări terţe pot "contribui la întărirea securităţii internaţionale, la apărarea valorilor NATO, la operaţiunile sale, precum şi la pregătirea ţărilor interesate de o aderare". "O Uniune Europeană activă şi eficientă contribuie la securitatea globală a zonei euro-atlantice. UE este partener unic şi esenţial pentru NATO." Cooperarea NATO-Rusia se anunţă a fi de o "importanţă strategică".
Administrarea crizei. NATO se va angaja "să prevină şi să administreze" crize suspecte să degenereze în conflicte, "să stabilizeze o situaţie postconflict şi să ajute la reconstrucţie". Ea va crea - "trăgând învăţăminte din operaţiuni (anterioare) - o structură civilă de administrare a crizei, adaptată, dar modestă cu scopul de a interacţiona mai eficient cu partenerii civili".
Terorism şi traficanţi. Terorismul este o "ameninţare directă". Conflicte externe frontierelor NATO îi pot ameninţa securitatea "alimentând extremismul, terorismul", dar astfel de ameninţări pot fi şi traficul de arme, de droguri şi de fiinţe umane.
Atacuri informatice. Conceptul prevede să dezvolte capacitatea alianţei de "a preveni şi detecta atacurile cibernetice". El citează ca surse posibile "forţe armate şi servicii de informaţii străine, criminalitatea organizată, grupuri teroriste şi/sau extremiste".
Securitatea energetică. NATO vrea să contribuie la ea, "inclusiv prin protejarea infrastructurilor energetice, zonelor şi căilor de tranzit critice".
Alianţă pentru secolul al XXI-lea. Conducătorii NATO se declară hotărâţi să continue reînnoirea alianţei pentru ca ea să fie pregătită să facă faţă provocărilor la adresa securităţii în secolul al XXI-lea şi "ferm hotărâţi să-i păstreze eficienţa în calitate de alianţă politico-militară care a reuşit cel mai bine în lume".
Citeşte şi: “Refuzul brutal” al lui Sarkozy de a sta de vorbă cu Băsescu, în presa internaţională
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
