"Curtea reține că, la referendumul din 26 mai 2019, nu a existat o informare completă cu privire la toate detaliile de ordin juridic și tehnic pe care le presupun cele două întrebări, nefiind respectate recomandările reținute de Comisia de la Veneția în documentele citate. De asemenea, au existat mai multe ipoteze în cuprinsul întrebărilor, care ar fi impus o tratare distinctă, conform acelorași recomandări. Dat fiind însă faptul că referendumul are caracter consultativ, iar voința exprimată, chiar în condițiile deficiențelor evidente de redactare a întrebărilor formulate, oferă o orientare autorităților în privința voinței majoritare exprimate de votanți, nu subzistă un temei constituțional pentru invalidarea referendumului. Întrucât a fost exprimată o voință cu efect politic, iar nu juridic, în sensul analizat, aspectele de ordin juridic, tehnic și de detaliu urmează a fi apreciate în mod corespunzător de către autorități și puse în operă cu respectarea cadrului constituțional și legal de referință", arată motivarea hotărârii CCR de validare a referendumului consultativ de pe 26 mai, inițiat de președintele Klaus Iohannis.
Judecătorii Curții subliniază "necesitatea stabilirii unui cadru legal riguros pentru ca asemenea deficiențe să nu mai existe pe viitor, în sensul reglementării obligației autorităților publice la informarea detaliată și completă a electoratului, în conformitate cu Codul bunelor practici în materie de referedum și celelalte recomandări ale Comisiei de la Veneția în materie".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
