În acest caz nu este vorba de negarea dreptului persoanei la informaţie, arată motivarea deciziei prin care a fost admisă parţial sesizarea de neconstituţionalitate a PNL referitoare la Hotărârea Parlamentului nr.19/2018 pentru constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţa în domeniul securităţii naţionale.
Astfel, în motivarea publicată luni pe site-ul CCR se arată că unul dintre articolele criticate se referă la regula potrivit căreia şedinţele comisiei sunt publice, dar se prevede şi competenţa plenului comisiei de a stabili condiţiile în care reprezentanţii mass-media au acces la lucrări.
Competenţa plenului comisiei
"Analizând dispoziţiile criticate, Curtea observă că norma cuprinsă în hotărârea Parlamentului nu are ca scop îngrădirea accesului reprezentanţilor mass-media la lucrările comisiei, ci, în acord cu prevederile regulamentelor celor două Camere, prevăd posibilitatea plenului comisiei de a stabili condiţiile în care reprezentanţii presei au acces la aceste lucrări.(...) Având în vedere că măsurile legislative aflate în procedură de legiferare privesc un domeniu de maximă importanţă, respectiv cel al securităţii naţionale, aflat în strânsă conexiune cu cel al protecţiei informaţiilor clasificate, şi ţinând cont de dispoziţiile art. 31 alin.(3) din Constituţie, potrivit cărora 'Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională', plenul comisiei, conform regulamentului propriu aprobat (...), poate hotărî limitarea accesului reprezentanţilor mass-mediei la acele lucrări ale comisiei în care se dezbat aspecte/elemente privind securitatea naţională, care necesită o protecţie specială din perspectiva diseminării lor în spaţiul public", se precizează în documentul citat.
În consecinţă, CCR a respins ca neîntemeiată critica potrivit căreia posibilitatea îngrădirii accesului reprezentanţilor mass-media la lucrările unui organ de lucru al Parlamentului, în anumite condiţii, echivalează cu negarea dreptului persoanei la informaţie, considerând că nu este fundamentată constituţional.
Comisia specială, înfiinţare
Curtea Constituţională a respins şi critica privind lipsa de claritate a scopului pentru care a fost înfiinţată Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind analizarea şi actualizarea cadrului normativ cu incidenţă în domeniul securităţii naţionale, prin raportare la obiectivele propuse, fapt ce ar genera impredictibilitate cu privire la procedura de legiferare.
În opinia judecătorilor constituţionali, decizia constituirii unei comisii comune speciale ţine de opţiunea exclusivă a Parlamentului, iar oportunitatea luării unei astfel de decizii nu poate fi cenzurată de CCR prin intermediul controlului de constituţionalitate, Parlamentul fiind suveran în a-şi stabili modul de organizare a activităţii.
Vezi şi: Tăriceanu, Nu OUG! Bulai: Joacă politic. Vrea să continue la vârful politicii
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
