Cascada Bigăr, imagini noi din dronă după surparea unui perete

Foto: Facebook Romsilva
Foto: Facebook Romsilva

Imagini spectaculoase, surprinse din dronă, de la cascada Bigăr, au fost date publicității de către reprezentanții Romsilva. 

Reprezentanții Romsilva au revenit cu noi imagini aeriene din zona cascadei Bigăr, după ce săptămâna trecută s-a surpat un perete al acesteia, sub propria greutate, din cauze naturale.

”Imediat după acest eveniment, mai mulți ”activiști” au acuzat că o lucrare de captare parțială a izvorului Bigăr, realizată acum 33 de ani, ar fi cauzat surparea peretelui cascadei. În aceste imagini aeriene filmate acum câteva zile puteți observa că păstrăvăria Valea Miniș se află la o distanță apreciabilă de cascada Bigăr, la circa un kilometru distanță”, se arată într-o postare pe Facebook. 

Păstrăvăria Valea Miniș a fost construită în anii 1986 - 1988, cu 12 ani înainte de înființarea Parcului Național Cheile Nerei Beușnița, iar tot atunci a fost realizată și lucrarea de captare parțială a izvorului Bigăr, de atunci nefiind realizate alte intervenții și lucrări. Păstrăvăria Valea Miniș se află în  Zona de Dezvoltare Durabilă a Parcului Național Cheile Nerei - Beușnița, unde aceste activități sunt permise, iar păstrăvăria are toate avizele și autorizațiile necesare. În acest video este inserată și o hartă cu zonarea internă a parcului, unde se poate observa poziționarea păstrăvăriei

Cum s-a format cascada Bigăr

”Așa cum am precizat anterior, cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de mușchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de mușchi, care se regenerează cu noi straturi de mușchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip crește permanent în dimensiuni. Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate și volum și a cedat sub propria greutate.

Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micșorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei”, precizează Romsilva. 

O cascadă de același tip, cascada Moceriș, tot din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut.

CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV  Cascada Bigăr s-a prăbușit din cauze naturale. Alexandru Nedelea, decan Geografie: Se află în zona cu cel mai lung sistem de chei din România

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

DC Media Group Audience

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.3.1
pixel