"Evenimentul a fost organizat la sfârşitul săptămânii trecute, de Serviciul de Voluntariat Montan, cu susţinerea Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi Serviciul Public de Salvamont Caraş-Severin. De menţionat este faptul că segmentul Borlova-Muntele Mic face parte din traseul european de lungă distanţă E3, care traversează Europa. Acesta constituie doar o treime din traseul care străbate creasta principală a Munţilor Ţarcu. Anul viitor, va urma refacerea marcajului de creastă propriu-zisă - Cuntu - Vf. Ţarcu - 2190 m - Şaua Plaiului - Şaua Şcheiului - Vf. Matania - Vf. Baicu - Şaua Iepii - Valea Corciova - Barajul Gura Apelor, când vor fi montaţi circa 60 de stâlpi şi indicatoare", a declarat luni, pentru AGERPRES, Andreea Grosu, din partea Serviciului de Voluntariat Montan.
Traseul este unul de referinţă pentru judeţul Caraş-Severin, fiind traseul de creastă al Munţilor Ţarcu, cei mai înalţi din judeţ, iar acesta este doar unul dintre argumentele pentru care necesită refacerea, susţin voluntarii.
"Judeţul Caraş-Severin este unul dintre cele mai frumoase judeţe din România, iar frumuseţea este dată de potenţialul turistic, de multele obiective turistice care pot fi vizitate. Muntele Mic şi Muntele Semenic sunt două obiective importante pentru judeţul Caraş-Severin. Acţiunea de la finalul de săptămână contribuie la dezvoltarea turismului în zonă şi ţin să le mulţumesc voluntarilor pentru ceea ce au făcut pe Muntele Mic. Cu siguranţă ne vom revedea, pentru că ceea ce au început, cu siguranţă vor continua şi în anul următor", a declarat preşedinte Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Silviu Hurduzeu, prezent la acţiune.
Totodată, refacerea marcajului turistic de creastă ar însemna realizarea unei legături importante cu Munţii Godeanu şi Munţii Retezat, fapt ce ar contribui la creşterea numărului de turişti atraşi de drumeţii montane în judeţul Caraş-Severin.
Pe Vârful Ţarcu există şi o staţie meteorologică permanentă, iar pe timpul iernii existenţa stâlpilor de marcaj este vitală. În 2009, din păcate, doi meteorologi şi-au pierdut viaţa ca urmare a faptului că în golul alpin nu aveau puncte de orientare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
