Cultivarea diferitelor ecotipuri de viţă de vie sălbatică s-a produs concomitent, cu aproximativ 11.000 de ani în urmă, în Asia de Vest şi Caucaz, ceea ce a condus la obţinerea strugurilor de masă şi de vin, conform unui studiu realizat de 89 de cercetători din China şi alte ţări, transmite agenţia Xinhua.
Constatările au fost publicate vineri în jurnalul Science, iar acest studiu a fost ales ca subiect de copertă.
Potrivit cercetării, soiurile "domesticite din Asia de Vest s-au răspândit în Europa odată cu primii fermieri, au trecut prin introgresiune (formare de noi specii prin hibridare - n.a.) cu vechile ecotipuri sălbatice din occident şi, ulterior, s-au diversificat de-a lungul rutelor de migraţie umană în muscat şi strămoşii unici ai strugurilor de vin occidentali, până la sfârşitul Neoliticului".
Analizele caracteristicilor asociate domesticirii acestor soiuri dezvăluie, de asemenea, noi informaţii cu privire la selecţia realizată pentru palatabilitatea fructelor, hermafroditism, aroma de muscat şi culoarea cojii strugurilor.
Dong Yang, profesor la Universitatea Agricolă Yunnan, şi echipa sa au adunat aproximativ 5.000 de resurse genetice asociate soiurilor de struguri din toată lumea şi au petrecut trei ani completând analiza genomului şi cartografiind genomul de referinţă al viţei de vie cultivate, scrie Agerpres.
România, în top la exploataţii viticole. Dar sunt cele mai mici
România avea în 2020 un număr de 844.015 exploataţii viticole, adică echivalentul a 37,9% din cele 2,2 milioane de exploataţii viticole care existau în întreaga Uniune Europeană, arată datele publicate vineri de Eurostat.
Marea majoritate a exploataţiilor viticole din UE sunt foarte mici, 83,3% dintre acestea având o suprafaţă mai mică de un hectar. Acest lucru este valabil în special în România, unde o exploataţie viticolă are, în medie, 0,21 hectare, cea mai mică suprafaţă din UE şi de peste şase ori mai mică decât media europeană, care potrivit Eurostat este de 1,43 de hectare.
În total, Uniunea Europeană avea în 2020 peste 2,2 milioane de exploataţii viticole care cultivau 3,2 milioane de hectare de viţă de vie (dintre care 180.000 de hectare în România), echivalentul a 45% din suprafaţa mondială cultivată cu viţă de vie.
Spania, Franţa şi Italia regrupează trei sferturi (74,9%) din suprafaţa cultivată cu viţă de vie în UE şi aproximativ două cincimi (38,7%) din exploataţiile viticole din UE.
Între 2015 şi 2019, suprafaţa cultivată cu viţă de vie în UE a rămas relativ stabilă, înregistrând o scădere de doar 1,1%. În schimb, numărul exploataţiilor viticole a scăzut semnificativ cu 257.000 de exploataţii, echivalentul a 10,3%. În rândul statelor membre, cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Portugalia (unde numărul exploataţiilor viticole a scăzut cu 98.000), Italia (unde au fost pierdute 78.000 de exploataţii viticole) şi Spania (unde au fost pierdute 34.000 de exploataţii viticole).
Datele Eurostat mai arată că viile din UE sunt relativ vechi, în condiţiile în care viile cu o vechime de peste 30 de ani reprezintă puţin peste o treime (36,7%) din exploataţiile viticole din UE şi alte două cincimi (41,3%) au o vechime cuprinsă între 10 şi 29 de ani.
Ponderea viilor cu o vechime de peste 30 de ani este deosebit de mare în Bulgaria (68,8 %), România (65,7%) şi Cipru (64,7%). Însă în cazul României, procesul de înlocuire a viilor vechi este cu mult peste media din UE, în condiţiile în care 12% din totalul viilor au o vechime mai mică de trei ani.
Marea majoritate (82,4%) din viile din UE erau dedicate în 2020 producţiei de struguri pentru vinurile de calitate. În Cehia, Germania, Luxemburg, Austria şi Slovenia toate exploataţiile viticole sunt specializate pe producţia de vinuri de calitate. Numai în România, marea majoritate (72,1% în 2020) a exploataţiilor viticole sunt dedicate producţiei de vinuri de masă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
