BOBOTEAZA, o nouă zi liberă pentru români. Expunerea de motive (Proiect)

Autor: Crişan Andreescu | Categorie: Stiri

Romănii ar putea beneficia de o nouă zi liberă, respectiv ziua de 6 ianuarie, de BOBOTEAZĂ.

Ziua de 6 ianuarie este pe cale de a deveni o nouă zi liberă legală, dacă proiectul de lege depus la Senat la 1 martie va trece de Parlament. Romania are în prezent printre cele mai puține zile libere legale din Europa - doar 15.

Potrivit proiectului de lege pentru modificarea și completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, după sintagma "1 și 2 ianuarie" se introduce o nouă sintagmă, cu următorul cuprins:

- "6 Ianuarie - Botezul Domnlui"

În expunerea de motive a inițiatorului proiectului de lege, deputatului liberal, Andrei Daniel Gheorghe și susținut de încă 10 parlamentari liberali, se arată că "La nivel european, România se situează pe ultimele poziţii în ceea ce priveşte numărul zilelor libere, astfel că, spre exemplu în 2022, dintre cele 15 sărbători legale, doar 9 se află în timpul săptămânii, cu două în plus faţă de anul trecut. In acest sens. România prezintă foarte puţine sărbători legale faţă de celelalte state europene, fiind depăşită de ţări precum Malta, Slovacia, Spania, Italia sau Austria, aşa cum arată un studiu realizat de către Institutul Eurofound.

Dintre cele 15 zile libere, 9 sunt dedicate unor sărbători creştine deosebit de importante. Ţară majoritar creştină, de peste două mii de ani, România mereu a ştiut cum să îşi cinstească valorile religioase şi credinţa creştină onorând de-a lungul anului, cu un respect deosebit, cele mai importante sărbători din calendarul creştin.Ţinând cont de importanţa sărbătorilor creştine pentru ţara noastră consider că este oportună includerea zilei de 6 ianuarie în cadrul sărbătorilor legale. Această zi are o semnificaţie cu totul aparte pentru cultura şi spiritualitatea românească. Epifania sau Botezul Domnului reprezintă un praznic deosebit ce încheie sărbătorile închinate Naşterii lui Hristos.

Din punct de vedere istoric, Bobotează este amintită începând cu secolul al Il-lea, de către scriitorul patristic, Sfântul Clement Alexandrinul, fiind celebrată împreună cu Naşterea Mântuitorului până în secolul al IV-lea, când cele două sărbători sunt despărţite. Praznicul închinat Botezului Domnului deţine o însemnătate deosebită în ceea ce priveşte opera mesianică a Lui Hristos. Odată cu primirea botezului din mâinile Sfântului loan Botezătorul, Ia râul Iordan, lisus îşi începe propăvăduirea, descoperindu-se lumii nu doar pe sine ci şi prin Sfânta Treime, Bobotează fiind o manifestare ale celor trei elemente ale Treimii: Fiul ce se botează în Iordan, Sfântul Duh care se coboară asupra lui lisus în chip de porumbel şi Tatăl din cer care îl declară ca fiind Fiul Său. De asemenea, prin primirea botezului Hristos readuce Duhul Sfânt în creaţie, pe care omul îl pierduse prin căderea sa în păcat. Un alt element important este instituirea tainei botezului, prima dintre cele şapte taine necesare creştinilorpentru a se putea mântui.

- Profund ancorată în tradiţiile româneşti din toate zoneIe ţării Boboteaza reprezintă şi momentul sfinţirii apelor, atunci când în toate bisericile, prin rugăciunile preoţilor şi prin coborârea Duhului Sfânt se sfinţeşte Aghiazma Mare.

Această sărbătoare reaminteşte botezul fiecărui creştin în parte, iar privind, in extenso, este mărturie a extinderii comunităţii creştine, nu doar geografic cât şi temporal, de-a lungul secolelor.

România este o ţară profund creştină, iar această identitate este oferită printr-un act cât se poate de grăitor şi veridic: botezul pe care fiecare în parte l-am primit. De-a lungul secolelor credinţa şi botezul creştin au reprezentat o garanţie a menţinerii identităţii româneşti în toate teritoriile României, aflate atunci sub dominaţia politică a puterilor străine.

Elementul identitar creştin a fost de cele mai multe ori sinonim cu cel românesc, aşa cum atestă implicarea voievozilor şi domnitorilor români în vederea apărării şi susţinerii valorilor creştine pe parcursul frământatei istorii vechi a poporului român. Nume precum Ştefan cel Mare şi Sfânt, Sfântul Constantin Brâncoveanu împreună cu fii săi, Constantin, Radu, Ştefan, Matei şi sfetnicul lanache, Mihai Viteazul, Sfântul Neagoe Basarab şi multe alte mari personalităţi de seama lor din veacurile trecute, marcate de epoca Basarabilor şi Muşatinilor, care au refuzat lepădarea de credinţa creştin-ortodoxă şi care, în contextul intern dar şi internaţional al perioadelor istorice contemporane lor, au apărat moştenirea lăsată lumii de Hristos ne stau drept dovadă a rolului covârşitor sub toate aspectele pe care spiritualitatea şi cultura creştină l-au jucat în viaţa românilor din timpuri îndepărtate şi până astăzi.

Credinţa creştină, atestată prin botez a reprezentat un alt element fundamental ce a stat la baza unirii teritoriilor străbune, atât la 1859 cât şi la 1918, pe lângă cel istoric, lingvistic şi etnic.

Botezul Domnului, pe care îl sărbătorim în fiecare 6 ianuarie reprezintă un moment de bucurie ce ne aminteşte planul mântuitor al lui Dumnezeu, dar şi de parcursul comun, istoric dar şi social ori cultural, pe care poporul nostru l-a avut în vederea definirii sale identitare şi a împlinirii dezideratului de unitate naţională".

Stiri

Politica

Lifestyle

Viral

Sport

Sanatate

Tehnologie

Economie

Cultura

Mallcast

Siguranța rutieră din România

Subcategorii în Stiri

BOBOTEAZA, o nouă zi liberă pentru români. Expunerea de motive (Proiect)

Zile libere rămase în 2022

Citește articolele cu aceleași etichete: