Cehia, de exemplu, a primit recent o tranşă de 950 mil. euro pentru a da drumul la investiţii.
„Suma reprezintă 13% din alocarea totală acordată ţării în cadrul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă. Partea de prefinanţare va ajuta la împlementarea investiţiilor şi reformelor cruciale incluse de Cehia în Planul său de Redresare şi Rezilienţă“, se arată pe site-ul Comisiei Europene.
Iar ca Cehia sunt alte 15 state care deja iau banii europeni puşi la dispoziţie, printre acestea numărându-se Croaţia, Grecia şi Portugalia.
Pentru România, imposibil să primească bani în 2021
În opinia specialiştilor consultaţi de ZF, este aproape imposibil pentru România să primească de anul acesta primele tranşe de bani europeni prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ţinând cont de criza internă actuală. În cazul banilor din PNRR există o condiţie esenţială pentru atragerea banilor şi anume faptul că investiţiile trebuie terminate până în 2026. În acest moment, România este în plin haos politic, într-o criză sanitară devenită studiu de caz la nivel mondial şi dă semne că ar putea intra şi într-o criză energetică dacă va avea o iarnă complicată. Peste acestea se suprapune o birocraţie care este la rândul său o piedică privind accesarea la timp a banilor din PNRR, scrie Mediafax.
„Sunt absolut convins de faptul că în cazul în care nu vom simplifica procedurile, nu vom schimba modul în care funcţionează astăzi autorizările din România, nu avem nicio şansă să atragem aceste sume din PNRR. De exemplu, foarte multe localităţi au probleme cu PUG-urile, cu PUZ-urile. Pentru a face o investiţie prima dată trebuie să ai un PUZ şi dacă pierzi 3-4 luni pentru autorizarea acestuia la o instituţie deconcentrată, atunci nu mai ai nicio şansă ca într-un termen realist să faci un proiect“, a spus Antal Arpad, primarul din Sfântu Gheorghe, în cadrul emisiunii Investiţi în România!, un proiect editorial ZF sprijnit de CEC Bank.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
