Rusia a cheltuit peste 82 de miliarde de dolari în operaţiunea sa în Ucraina
Revenind acum la criza din Ucraina. Din 24 februarie, de când a început invazia, Federaţia Rusă a cheltuit peste 82 de miliarde de dolari în operaţiunea sa în Ucraina. Separat, Moscova a pierdut în război un număr impresionant de soldaţi şi tehnică de luptă, scrie Rador.
Federaţia Rusă a cheltuit 82 de miliarde de dolari pentru a susţine războiul în timpul celor 9 luni de la invazia sa pe scară largă a Ucrainei. O sumă impresionantă, care reprezintă un sfert din bugetul anual al Rusiei. Potrivit Forbes, în această toamnă, cheltuielile militare ruseşti s-au dublat. În prezent, Moscova cheltuieşte cel puţin 10 miliarde de dolari pe lună pentru a-şi susţine războiul din Ucraina. Aceste cheltuieli au fost influenţate de mobilizarea parţială. 30.000 de noi recruţi costă Rusia încă 1,8 miliarde de dolari lunar.
După mobilizare, costul total al soldelor pentru luptătorii ruşi din Ucraina este de aproximativ 2,7 miliarde de dolari. Separat, costurile de înarmare şi echipare a soldaţilor au crescut, precum şi plăţile de compensare, pentru fiecare soldat mort, a cărui familie ar trebui să primească 7,4 milioane de ruble, aproximativ 110.000 dolari. O parte semnificativă a costurilor este impusă de atacurile cu rachete.
Pe parcursul ultimelor 9 luni, Rusia a tras peste 4.000 de rachete spre Ucraina. Costul mediu al unei rachete ruseşti este de trei milioane de dolari. În plus, ruşii au cheltuit peste 5,5 miliarde de dolari pe obuze de artilerie. Pierderile în bani ale aviaţiei ruse se ridică la 8 miliarde de dolari. Valoarea totală a echipamentelor pierdute în timpul celor 9 luni de război este de aproape 20,8 miliarde de dolari. Pe de altă parte, potrivit site-ului Oryx /.../, apărătorii ucraineni au capturat aproximativ 2.000 de unităţi de armament greu. Valoarea totală a acestor trofee este de aproximativ două miliarde de dolari, fără a lua în calcul muniţiile şi armamentul uşor.
Spania anunţă o inflaţie de 6,8% pentru noiembrie, cu 4% mai mică decât acum patru luni
Spania anunţă o inflaţie de 6,8% pentru noiembrie, de la 7,3, luna precedentă. S-a ajuns la cel mai scăzut nivel de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în februarie, potrivit datelor preliminare publicate de Institutul de Statistică. Încetinirea creşterii preţurilor în a patra mare economie a Uniunii Europene ar putea fi atribuită, în mare măsură, scăderii costurilor cu electricitatea şi combustibilii, consideră analiştii, în opinia cărora cifrele sunt surprinzător de bune, scrie Rador.
6,8% este inflaţia estimată pentru această lună, cu peste un procent mai puţin decât luna trecută şi cu 4% mai mică decât acum patru luni, când ajunsese la nivelul considerat record de 10,8. Atunci, economiştii nu prevedeau o încheiere de an foarte bună pentru bugetele spaniolilor de rând, însă Banca Naţională a Spaniei a avut un ton mai optimist, prevăzând o inflaţie medie pentru întregul an de 7,2. Iată că, în ciuda tuturor incertitudinilor provocate de criza în care Europa a intrat odată cu începerea războiului, calculele Băncii Centrale sunt aproape de a fi îndeplinite.
În plus, lucru remarcat de analiştii de politică monetară din presa madrilenă este cel mai mic nivel al inflaţiei din ianuarie, adică de dinainte de începerea invaziei în Ucraina. Fapt care, spun ei, arată că economia Spaniei poate rezista loviturilor date de criză.
Acest lucru nu putea fi făcut fără intervenţia statului şi a organismelor financiare oficiale în preţurile energiei transporturilor şi combustibilului. De altfel, explicaţia pentru media scăzută a inflaţiei stă în aceste trei domenii care au avut creşteri de preţ considerabile, însă, pe final de an, au fost ţinute sub control. Luate separat, preţurile alimentelor au crescut, în medie faţă de anul trecut, cu aproape 15 procente, o creştere care se vede în buzunarul fiecărui spaniol, pentru că multe alimente au preţul şi de două ori mai mare faţă de acum un an.
Tot Institutul Spaniol de Statistică a publicat azi şi cifrele care reflectă efortul bugetar pentru cheltuielile sociale estimate pentru 2023. Este remarcată creşterea cu aproape 13 miliarde de euro a bugetului de pensii, în condiţiile în care acestea vor fi crescute cu 8,5 procente. Cifrele publicate azi vor fi confirmate în raportul complet de peste o săptămână. De obicei, diferenţele între cele două raportări sunt nesemnificative, de 0,1 procente, în plus sau în minus.
Medvedev a avertizat marţi NATO să nu furnizeze Ucrainei sisteme de apărare antirachetă Patriot
Fostul preşedinte rus, Dmitri Medvedev, a avertizat marţi, NATO, să nu furnizeze Ucrainei sisteme de apărare antirachetă Patriot, etichetând alianţa drept o "entitate criminală", pentru că livrează arme către "regimuri extremiste". Medvedev, care s-a prezentat cândva drept un modernizator liberal, ca preşedinte din 2008 până în 2012, a devenit din ce în ce mai mult unul dintre cei mai înverşunaţi susţinători ai războiului Rusiei în Ucraina, postând denunţuri severe la adresa Occidentului, pe conturile sale de socializare, scrie Rador, citând Reuters.
"Dacă, după cum a sugerat (secretarul general al NATO, Jens) Stoltenberg, NATO va furniza fanaticilor ucraineni sisteme Patriot şi personal NATO, vor deveni imediat o ţintă legitimă a forţelor noastre armate", a anunţat Medvedev, printr-o postare pe platforma Telegram. Din mesajul său, nu se înţelege clar la cine se referă că ar deveni ţintă, respectiv, sistemele Patriot, forţele ucrainene sau personalul NATO.
"Lumea civilizată nu are nevoie de această organizaţie. Trebuie să se pocăiască în faţa omenirii şi să fie dizolvată ca entitate criminală", menţiona Medvedev într-o postare anterioară. Ucraina a cerut partenerilor săi occidentali apărare antiaeriană, inclusiv sisteme Patriot de provenienţă americană, pentru a se proteja de atacurile ruseşti asupra infrastructurii sale energetice. Miniştrii NATO au condamnat ceea ce ei numesc "atacuri persistente şi inadmisibile ale Rusiei asupra infrastructurii civile şi energetice ucrainene" şi s-au angajat să-şi intensifice sprijinul acordat Kievului.
Tratatul nuclear Noul START este încă în vigoare, în pofida amânării discuţiilor cu SUA, a declarat un oficial rus
Ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, a declarat marţi că tratatul Noul START privind controlul armelor nucleare dintre Rusia şi Statele Unite rămâne în vigoare, a informat agenţia de presă RIA Novosti. Asta în pofida lipsei de inspecţii reciproce şi a deciziei de ultim moment a Rusiei de a anula discuţiile de săptămâna aceasta din cadrul unei comiosii mixte, a adăugat dl Riabkov, scrie Rador, citând Reuters.
Trei ţări îndeamnă la crearea unui tribunal mondial anticorupţie
Ţările de Jos, Canada şi Ecuadorul au susţinut luni apeluri pentru crearea unei tribunal mondial anticorupţie, afirmând că acesta va ajuta la lupta împotriva "cleptocraţilor" aflaţi la conducerea guvernelor, notează AFP.
Miniştrii de externe ai celor trei ţări au susţinut o campanie pentru un tribunal anticorupţie, care, potrivit partizanilor săi, va funcţiona în acelaşi mod ca şi Curtea Penală Internaţională (CPI). "Un astfel de tribunal va oferi comunităţii internaţionale un instrument suplimentar pentru a pune în aplicare legile anticorupţie existente", a scris ministrul olandez de externe Wopke Hoekstra pe Twitter după o întâlnire la Haga, oraş olandez care găzduieşte o multitudine de tribunale mondiale.
Aproximativ două trilioane de dolari în cheltuieli de aprovizionare la nivel mondial sunt pierdute în fiecare an din cauza corupţiei, potrivit datelor ONU. Judecătorul american Mark Wolf, care conduce campania, a afirmat că tribunalul "se va concentra asupra celor mai înalţi funcţionari şi persoanelor care îi mituiesc". "Cultura eliminării corupţiei începe de la vârf", a declarat el în cadrul unei mese rotunde în marja reuniunii ministeriale.
Aproximativ 189 de părţi, dintre care 181 de ţări, au semnat Convenţia ONU împotriva corupţiei, menită să pună capăt corupţiei în întreaga lume. "Cu toate acestea, cleptocraţii se bucură de impunitate, deoarece controlează administrarea justiţiei în ţările pe care le conduc", a spus judecătorul american. "Această tribunal ar putea fi un loc în care avertizorii de integritate foarte curajoşi ar putea, de exemplu, să depună mărturie", dacă nu pot face acest lucru în ţările în care trăiesc, a adăugat el.
Pentru premierul britanic, epoca de aur cu China s-a încheiat
Premierul britanic Rishi Sunak a afirmat luni seară că "epoca de aur" dintre Marea Britanie şi China s-a încheiat, susţinând o abordare mai pragmatică a "provocării sistemice" prezentate de Beijing după arestarea la Shanghai a unui jurnalist de la BBC, comentează AFP.
"Să fim clari, faimoasa 'epocă de aur' s-a încheiat, la fel ca ideea naivă că prin comerţ se va ajunge automat la reforme politice şi sociale", a spus Rishi Sunak referitor la încălzirea relaţiilor chino-britanice din 2015 sub David Cameron.
Pentru primul său discurs major de politică externă ţinut la Guildhall, palatul City of London, prim-ministrul a estimat că China reprezintă în prezent "o provocare sistemică pentru valorile şi interesele noastre, o provocare care devine din ce în ce mai manifestă pe măsură ce ţara evoluează spre un autoritarism şi mai mare".
Afirmaţiile sale au intervenit după arestarea şi violenţele poliţieneşti împotriva unui jurnalist de la BBC care acoperea manifestaţiile din Shanghai. BBC a afirmat duminică seara că jurnalistul său Ed Lawrence a fost "arestat şi încătuşat în timp ce acoperea manifestaţiile de la Shanghai". Potrivit gigantului britanic al audiovizualului, "el a fost bătut şi lovit cu piciorul de către poliţie" înainte de a fi eliberat.
Declanşată de mobilizarea împotriva lockdown-ului şi restricţiilor impuse de autorităţi pentru a lupta împotriva epidemiei de coronavirus, mânia care se intensifică în China pare fără precedent de la demonstraţiile pro-democraţie reprimate în sânge în 1989.
"În loc să asculte protestele poporului său, guvernul chinez a ales să reprime mai mult, în special agresând un jurnalist de la BBC", a denunţat premierul britanic. "Media - şi parlamentarii noştri - trebuie să scoată la lumină aceste probleme fără a fi pedepsiţi", a insistat el.
Alegeri municipale în Cuba: Cea mai scăzută participare după 1976
Participarea la primul tur al alegerilor municipale din Cuba a atins 68,58%, cea mai scăzută după 1976, a anunţat luni autoritatea electorală, a doua zi după scrutin, citată marţi de France Presse.
"Alegerile s-au desfăşurat conform planului, în calm, organizare, disciplină şi cu respectarea legii", a declarat preşedinta Consiliului Electoral Naţional (CEN), Alina Balseiro, într-o conferinţă de presă difuzată la televiziune.
Conform rezultatelor aproape finale anunţate de preşedinta CEN, participarea a atins 68,58%, adică peste 5,7 milioane de votanţi. Aceasta este cea mai scăzută rată de la intrarea în vigoare a sistemului electoral în 1976.
În octombrie, în timpul unui referendum ce a aprobat un nou Cod al Familiei, care autorizează în special căsătoriile între persoane de acelaşi sex, prezenţa la vot ajunsese la 74,12%. Aceasta a fost deja cea mai scăzută prezenţă la vot înregistrată. Opoziţia, care nu este autorizată în Cuba (11,2 milioane de locuitori), a chemat la abţinere în faţa dificultăţilor candidaţilor săi de a se prezenta împotriva candidaţilor favorabili guvernului şi Partidului Comunist din Cuba (PCC, unic).
Acesta din urmă nu a prezentat candidaţi, dar a supervizat scrutinul ce va conduce la alegerea a 12.427 de delegaţi municipali ai puterii populare dintre cei aproximativ 27.000 de candidaţi desemnaţi de alegători într-un vot cu mâna ridicată în adunările de cartier.
Potrivit lui Balseiro, 89,11% din buletinele de vot au fost validate, 5,22% au fost albe şi 5,07% anulate. Voturile în alb sau buletinele de vot marcate cu sloganuri antiguvernamentale sunt de asemenea folosite de alegători pentru a-şi exprima opoziţia, notează AFP. Duminică au fost aleşi 11.502 de delegaţi, iar pentru 925 de posturi de delegat unde niciunul dintre candidaţi nu a obţinut peste 50% din voturi va fi organizat un al doilea tur la 4 decembrie.
Aceste alegeri reprezintă prima etapă a unui mecanism electoral ce va continua cu alegerile parlamentare din 2023. Consilierii aleşi vor forma echipele municipale şi vor propune, dintre acestea, 50% din candidaţi în adunările provinciale şi pentru Parlament, care alege Consiliul de Stat şi pe preşedintele ţării. Restul de 50% vor fi propuşi de organizaţii sociale apropiate guvernului.
În teorie, sistemul electoral permite oricărui cetăţean cubanez să intre în Parlament. Dar opoziţia denunţă procesul, considerând că, prin influenţă şi votul militanţilor şi susţinătorilor săi, PCC reuşeşte să se asigure că niciun opozant nu este ales.
Călugării budişti dintr-un templu thailandez preferau metamfetaminele în detrimentul meditaţiei
Un templu budist din Thailanda a rămas fără călugări după ce toţi angajaţii săi au fost testaţi pozitiv la metamfetamine şi au fost imediat caterisiţi, a declarat marţi un oficial local, informează AFP.
Cei patru călugări - inclusiv stareţul - care slujeau în templul budist din districtul rural Bung Sam Phan, situat în provincia Phetchabun din centrul ţării, au fost supuşi unor teste antidrog luni, iar acestea au dezvăluit prezenţa metamfetaminei, a declarat prefectul acelui district, Boonlert Thintapthai.
Călugării au fost trimişi la o clinică pentru a urma o cură de dezintoxicare, a precizat acelaşi oficial thailandez. "Templul a rămas acum fără călugări, iar sătenii sunt îngrijoraţi că nimeni nu va mai putea să oficieze slujbele şi ceremoniile ritualice", a adăugat el.
În cadrul acelor ceremonii ritualice, credincioşii locali oferă hrană călugărilor, încercând astfel să facă o faptă bună. Boonlert Thintapthai a declarat că alţi călugări vor fi trimişi în acel templu pentru a le permite sătenilor să se achite de obligaţiile lor religioase.
Potrivit Oficiului Naţiunilor Unite împotriva drogurilor şi a crimelor (ONUDC), Thailanda este o importantă ţară de tranzit a metamfetaminei, care este trimisă din statul Shan din Birmania către Laos. Pe străzi, o astfel de pilulă se vinde cu mai puţin de 20 de bhaţi (50 de eurocenţi). Autorităţile din întreaga Asie de Sud-Est au efectuat capturi record de metamfetamine în ultimii ani.
Două companii ucrainene, recompensate la International Opera Awards 2022
Două companii ucrainene au fost recompensate pentru "pentru curajul şi rezistenţa lor" în timpul războiului din Ucraina la ediţia din 2022 a International Opera Awards, o gală de decernare a unor premii supranumite "Oscarurile operei", care au fost atribuite luni seară la Madrid, informează AFP şi Reuters.
Operele din Liov şi din Odesa au câştigat premiul pentru cea mai bună companie de operă în cadrul galei desfăşurate la Teatrul Regal din Madrid. A fost pentru prima dată când două companii au primit ex aequo acest trofeu. Premiul a recompensat "curajul şi rezistenţa lor, în contextul în care cele două companii au continuat să susţină spectacole în pofida pericolelor şi a distrugerilor cauzate de războiul" care a început în februarie odată cu invazia rusă, a declarat John Allison, directorul revistei Opera şi preşedintele juriului, în cadrul ceremoniei.
Deşi ambele companii au trebuit să îşi închidă sălile la un moment dat în prima parte a războiului, ele şi-au reluat de curând reprezentaţiile şi au pus în scenă producţii de referinţă, a adăugat John Allison. Evenimentul de luni seară, prezentat de jurnalistul de la BBC Petroc Trelawny, a marcat prima ediţie organizată în afara Londrei şi, totodată, revenirea la formatul fizic de desfăşurare după întreruperile cauzate de pandemia de coronavirus.
Spectatorii prezenţi în sala de la Teatro Real, un teatru înfiinţat în secolul al XIX-lea şi a cărui companie a câştigat principalul trofeu anul trecut, au ascultat arii interpretate de orchestra şi corul local, precum şi de unii dintre cei mai mari interpreţi ai lumii.
În semn de omagiu adus oraşului-gazdă, operele de Mozart, Verdi şi Puccini au fost însoţite luni seară de fragmente din "verişoara" lor spaniolă, zarzuela, un gen teatral născut la Madrid şi care combină elemente preluate din muzica populară şi dansul tradiţional.
Pene Pati, un tenor din Samoa, a câştigat premiul cititorilor revistei Opera, singurul trofeu atribuit de public, nu de un juriu de specialitate. Italianul Daniele Rustioni a fost desemnat Dirijorul anului, iar cântăreaţa britanică Nardus Williams s-a impus la categoria "Rising Star". Soprana Sabine Devieilhe şi baritonul Stephane Degout, ambii din Franţa, au fost desemnaţi Cântăreaţa anului, respectiv Cântăreţul anului.
International Opera Awards, supranumite "Oscarurile operei", au fost create în 2013 de filantropul britanic Harry Hyman şi de John Allison cu scopul de a strânge fonduri pentru o fundaţie caritabilă care oferă burse unor tineri talentaţi.
Italia se pregăteşte să naţionalizeze o rafinărie deţinută de Lukoil
Guvernul italian se pregăteşte să naţionalizeze o rafinărie din Sicilia deţinută de grupul petrolier rus Lukoil şi urmează să ceară Cabinetului de miniştri să ia o decizie cu privire la acest subiect la o reuniune care este programată a avea loc joi, informează cotidianul "La Repubblica", care citează surse din apropierea acestui dosar.
Un embargou european privind importurile de petrol rusesc pe mare ar urma să intre în vigoare la data de 5 decembrie, iar Guvernul de la Roma se străduieşte să menţină în funcţiune rafinăria ISAB din Sicilia pentru a evita pierderea de locuri de muncă şi de capacităţi de rafinare.
Rafinăria Lukoil de la ISAB, în apropiere de Siracuza, este una dintre cele mai mari rafinării din Europa. Guvernul italian urmăreşte cu atenţie acest dosar, în condiţiile în care rafinăria ISAB este responsabilă pentru aproape 20% din aprovizionarea cu carburanţi a Italiei şi asigură peste 1.000 de locuri de muncă în sudul insulei Sicilia.
În condiţiile în care statul italian va prelua controlul, rafinăria ISAB din Sicilia va putea continua să funcţioneze prin achiziţionarea de petrol de la alţi furnizori decât Rusia iar Agenţia italiană de credit pentru exporturi (SACE) va putea oferi garanţii băncilor creditoare, adaugă cotidianul "La Repubblica".
Principala problema cu care se confruntă rafinăria ISAB este aceea că a ajuns în situaţia în care se bazează în exclusivitate pe ţiţeiul rusesc, după ce băncile creditoare au oprit finanţarea şi au încetat să mai ofere garanţiile de care rafinăria are nevoie pentru a cumpăra ţiţei de la alţi furnizori. Băncile sunt reticente la ideea de a face afaceri cu o entitate rusească, chiar dacă nici Lukoil şi nici subsidiara sa elveţiană Litasco, care controlează rafinăria ISAB, nu sunt vizate de sancţiunile europene. În România, Lukoil deţine rafinăria Petrotel şi comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie.
Rusia a cheltuit 82 de miliarde de dolari în cele nouă luni de război în Ucraina
Cheltuielile militare ale Rusiei în timpul celor nouă luni de război în Ucraina se ridică la aproximativ 82 miliarde de dolari, această cifră cuprinzând sumele nemijlocite utilizate pentru susţinerea efortului de război, conform estimărilor ediţiei ucrainene a Forbes.
Dar în această cifră nu sunt cuprinse cheltuielile stabile pentru apărare sau pierderile provocate economiei ţării. În 2021, toate veniturile bugetare ale Rusiei s-au cifrat la 340 miliarde de dolari. Adică, Federaţia Rusă a cheltuit deja în acest an pentru operaţiunile militare un sfert din veniturile de anul trecut.
Dacă în primăvară astfel de cheltuieli ar fi putut să pară destul de acceptabile, ţinând cont de faptul că Rusia încasa circa 1 miliard de euro pe zi pentru livrările sale de petrol şi gaze, în prezent situaţia este diferită.
Veniturile bugetului federal din exporturile de petrol şi gaze sunt în scădere. Rusia a pierdut deja o mare parte din piaţa europeană de gaze după oprirea livrărilor prin conducta Nord Stream-1. Iar din decembrie ar urma să intre în vigoare şi sancţiunile occidentale împotriva petrolului rusesc.
Odată cu scurgerea timpului, războiul Moscovei în Ucraina cere tot mai mulţi bani. În toamnă, costul cheltuielilor pentru efortul de război s-a dublat pentru Federaţia Rusă. La ora actuală, războiul necesită minimum 10 miliarde de dolari pe lună, conform estimărilor făcute de experţi consultaţi de Forbes.ua. Soldaţilor armatei ruse angajaţi prin contract, care participă la războiul din Ucraina, li se promite o remuneraţie de 200.000 de ruble pe lună, plus bonusuri suplimentare.
În medie, Moscova cheltuieşte aproximativ 200 de dolari pe zi pentru un soldat. În octombrie, Rusia a crescut brusc numărul trupelor sale datorită aşa-zisei mobilizări "parţiale". Astfel, cei 300.000 de mobilizaţi vor costa bugetul rus încă 1,8 miliarde de dolari pe lună. În plus, autorităţile ruse vor trebui să majoreze cheltuielile pentru aprovizionare şi muniţii.
Costul total al salariilor militarilor implicaţi în ostilităţile din Ucraina este de aproximativ 2,7 miliarde de dolari după mobilizare. În acelaşi timp, în ultimele două luni, a crescut brusc numărul pierderilor în rândul militarilor Federaţiei Ruse, parţial din cauza aducerii pe front a rezerviştilor insuficient pregătiţi pentru lupte.
Grecia va reintegra în sistem cadrele medicale nevaccinate împotriva COVID-19
Grecia va reintegra mii de angajaţi din sănătate care refuzaseră să fie vaccinaţi împotriva COVID-19, a anunţat marţi ministrul sănătăţii, după o decizie în acest sens a Consiliului de Stat, cea mai înaltă instanţă administrativă, care a cerut săptămâna trecută anularea măsurii luate acum un an, informează AFP şi ANA.
'Hotărârea va fi pusă în aplicare, chiar dacă, în opinia mea, este o decizie periculoasă pentru sănătatea publică', a declarat la Mega TV ministrul sănătăţii, Thanos Plevris. Conform acestuia, decizia de îndepărtare din sistemul medical a circa 6.500 de cadre nevaccinate va fi anulată de la 1 ianuarie 2023 sau poate chiar mai devreme. Cotidianul Kathimerini a scris în octombrie că mai mult de 2.000 de cadre medicale, dintre care în jur de 170 de medici, au rămas nevaccinate.
Potrivit ministrului sănătăţii, hotărârea Consiliului de Stat va fi pusă în aplicare, însă doar după ce vor fi luate măsurile necesare pentru a asigura un protocol strict care să elimine riscurile.
În Grecia au fost înregistrate peste 5,3 milioane de cazuri de COVID-19 de la debutul pandemiei. Peste 34.000 de decese au fost atribuite infectării cu coronavirusul SARS-CoV-2, conform bilanţului Ministerului Sănătăţii.
Putin şi Xi subliniază intensificarea legăturilor energetice între Rusia şi China
Preşedinţii Rusiei şi Chinei, Vladimir Putin şi, respectiv, Xi Jinping au subliniat marţi intensificarea legăturilor energetice dintre cele două ţări, ceea ce a permis Moscovei să-şi crească cifra de afaceri cu 64% de la începutul anului şi volumul exporturilor cu 10%, potrivit EFE.
"Energia rămâne unul din domeniile-cheie şi cele mai dinamice ale cooperării noastre economice", a spus Putin, într-un mesaj adresat participanţilor la cel de-al IV-lea Forum energetic ruso-chinez.
Preşedintele rus a subliniat că, recent, s-a reuşit să se ajungă la un nivel foarte ridicat al relaţiilor bilaterale în sectoarele petrolului şi gazelor, cărbunelui şi energiei electrice, în timp ce sunt implementate sistematic proiecte comune de amploare la centralele nucleare din China şi în sectorul producţiei de gaz natural lichefiat.
Xi a menţionat, la rândul său, că "cooperarea energetică între China şi Rusia este piatra de temelie a cooperării practice dintre cele două ţări" şi serveşte, totodată, drept "forţă eficientă pentru protejarea securităţii energetice globale", potrivit agenţiei oficiale de presă ruse TASS.
China devine cel mai mare consumator de energie rusească, a indicat şi vicepremierul rus Aleksandr Novak. "Anul acesta, cifra de afaceri a sectorului energetic (rus) a crescut cu 64 % faţă de anul trecut, iar livrările au crescut cu aproximativ 10 %", a spus el.
Oficialul rus a explicat că exporturile de gaz natural lichefiat din Rusia către China au crescut cu 32% între lunile ianuarie şi octombrie ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Directorul executiv al companiei petroliere ruse Rosneft, Igor Secin, a remarcat că, în prezent, volumul de gaz natural lichefiat exportat în China din Rusia este relativ scăzut, dar a prognozat o creştere în viitor similară cu cea a livrărilor prin conducte (cu 60 % în acest an, conform calculelor sale).
China trebuie să crească continuu importurile de gaz rusesc prin ruta estică, proiect la care ambele ţări lucrează deja, a afirmat vicepreşedintele China National Petroleum Corporation (CNPC), Huang Yongzhang.
Nota de plată pentru criza energetică din Europa a trecut de 700 de miliarde de euro
Nota de plată plătită de Europa pentru a-şi asigura aprovizionarea cu energie şi a-i proteja pe consumatori de explozia preţurilor a trecut luna aceasta pragul de 700 de miliarde de euro, pe măsură ce guvernele din regiune şi-au majorat intervenţiile în contextul coborârii temperaturilor, transmite Bloomberg.
Potrivit calculelor realizate de think-tank-ul Bruegel, începând din luna septembrie 2021 şi până în prezent, cele 27 de state membre UE au alocat aproximativ 600 de miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, în creştere cu 50 de miliarde de euro faţă de calculele efectuate luna trecută.
Măsurile adoptate de guvernele din Marea Britanie şi Norvegia adaugă alte 105 miliarde de euro la nota de plată totală, pe măsură ce regiunea se confruntă în continuare cu consecinţele invaziei ruseşti din Ucraina.
Cele mai recente cifre vor majora presiunile pentru ca UE să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor până la Crăciun. Discuţiile vin într-un moment în care temperaturile ar urma să coboare semnificativ în partea de nord a continentului în săptămâna următoare, potrivit firmei de prognoze Maxar.
O sumă de 700 de miliarde de euro este echivalentă cu întregul program de emisiuni comune de obligaţiuni demarat de UE pentru a proteja economia regiunii de pandemia de coronavirus. Think-tank-ul Bruegel a îndemnat UE să pună la punct un fond energetic pentru a combate criza actuală şi a egaliza impactul potenţial asupra bugetelor naţionale.
"În condiţiile în care preţurile europene la energie sunt aşteptate să rămână la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea fiscală se vor înmulţi, iar guvernele vor fi supuse la noi presiuni pentru a fi mai ţintite în sprijinul pe care îl oferă familiilor şi companiilor", a declarat Simone Tagliapietra, unul dintre autorii raportului. "Asta creşte de asemenea riscul fragmentării pieţei europene, dacă ţările cu o poziţie fiscală mai solidă oferă industriilor lor un sprijin mai mare decât alte state", adaugă Simone Tagliapietra.
Datele furnizate de Bruegel arată că România a alocat până acum 8,5 miliarde de euro pentru a amortiza impactul crizei energetice asupra companiilor şi firmelor, echivalentul a 3,54% din PIB, ceea ce o plasează imediat după Marea Britanie, care a alocat 3,55% din PIB, şi înaintea Cehiei, care a alocat 3,44% din PIB.
Miniştrii europeni ai Energiei se pregătesc pentru o nouă reuniune extraordinară în încercarea de a conveni asupra unui pachet de măsuri care să contracareze consecinţele preţurilor mari la gaze naturale. Adoptarea acestui pachet a fost amânată deoarece ţările membre nu au căzut încă de acord asupra nivelului la care ar trebui plafonat preţul gazelor naturale. În paralel, ţările membre sunt divizate când vine vorba de plafonarea preţului pentru petrolul exportat de Rusia, măsură care vizează limitarea veniturilor Moscovei fără a perturba însă livrările de petrol rusesc.
Rusia, Kazahstan şi Uzbekistan analizează crearea unei "uniuni tripartite a gazelor"
Rusia, Kazahstan şi Uzbekistan analizează crearea unei "uniuni tripartite a gazelor" pentru livrările interne şi pentru pieţele din terţe ţări, a afirmat, marţi, viceprim-ministrul rus Alexander Novak, citat de agenţia EFE.
"Aceste domenii de cooperare sunt luate în considerare, deoarece Rusia, Kazahstan şi Uzbekistan au avut un singur sistem de transport gaze din epoca sovietică", a explicat Novak, în marja celui de-al IV-lea Forum Energetic ruso-chinez. El a subliniat că cele trei ţări au mari oportunităţi pentru a-şi extinde cooperarea, inclusiv în furnizarea de gaze şi procesare pentru livrare spre alte destinaţii de export.
Novak a semnalat că China ar putea, de asemenea, să devină unul dintre aceşti receptori de energie venită din uniunea formată din Rusia, Kazahstan şi Uzbekistan. Preşedintele kazah, Kasîm-Jomart Tokaev, a declarat înainte de o reuniune cu premierul rus, Mihail Mişustin, la Moscova, că el şi omologul său, Vladimir Putin, au abordat subiectul unei "uniuni tripartite a gazelor", cu Uzbekistan.
Putin i-a făcut propunerea lui Tokaev la o reuniune la Kremlin, luni, şi acesta a susţinut iniţiativa, fără a cunoaşte mai multe detalii. Preşedintele rus urma să-l sune pe preşedintele uzbek, Şavkat Mirzioev, pentru a-l informa despre ideea sa, mai scrie EFE.
Purtătorul de cuvânt de la Kremlin, Dmitri Peskov, a explicat marţi, la conferinţa zilnică de presă, că ceea ce intenţionează Putin este crearea primului "mecanism de coordonare" în sectorul gazelor, cu scopul de a dezvolta infrastructura pentru consumul şi transportul de gaze pentru necesităţile interne şi pentru pieţele externe. Potrivit acestuia, "iniţiativa va fi formalizată într-un fel în ceea ce priveşte formularea şi liniile clare".
Premierul israelian îndeamnă liderii lumii să împiedice un aviz al Curţii internaţionale de Justiţie cu privire la ocupaţia israeliană
Premierul israelian în exerciţiu Yair Lapid a făcut apel marţi la liderii lumii să blocheze o tentativă palestiniană de a solicita Curţii internaţionale de Justiţie a ONU (CIJ) un aviz consultativ cu privire la ocupaţia israeliană, a anunţat marţi biroul premierului, citat de Reuters.
Yair Lapid a cerut într-o scrisoare către peste 50 de şefi de stat, inclusiv din Marea Britanie şi Franţa, să facă presiuni asupra Autorităţii Palestiniene - care exercită o autoritate limitată în Cisiordania - şi să o împiedice să promoveze o rezoluţie în acest sens la Adunarea generală a ONU.
Rezoluţia, care a fost aprobată de o comisie a ONU la începutul lui noiembrie, cere ca CIJ să formuleze o opinie cu privire la "ocupaţia prelungită, colonizarea şi anexarea teritoriului palestinian" de către Israel, care, potrivit rezoluţiei, încalcă dreptul palestinienilor la autodeterminare.
"Această rezoluţie este rezultatul unui efort concertat de a izola Israelul, de a discredita preocupările noastre legitime de securitate şi de a delegitimiza însăşi existenţa noastră", a scris Lapid, potrivit unei copii a scrisorii distribuite presei. Statutul teritoriului disputat trebuie să facă obiectul unor negocieri directe între Israel şi palestinieni, iar aducerea acestei chestiuni în atenţia CIJ "nu va face decât să dea apă la moară extremiştilor", se mai arată în scrisoare.
Israelul a capturat Cisiordania, Fâşia Gaza şi Ierusalimul de est, zone pe care palestinienii vor să-şi înfiinţeze propriul stat, în războiul din 1967. Negocierile de pace susţinute de SUA au stagnat în 2014. Membri influenţi ai posibilei viitoare coaliţii guvernamentale din Israel s-au opus în trecut creării unui stat palestinian, notează Reuters.
Stoltenberg: NATO nu e parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar
NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar, a declarat marţi, la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în debutul reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO.
El a mulţumit României pentru găzduirea reuniunii NATO, menţionând că este vorba despre o întâlnire importantă, în contextul războiului din Ucraina.
"Este o onoare pentru noi toţi să fim aici, împreună cu dumneavoastră. Astăzi vom discuta despre războiul de agresiune al Rusiei şi modul în care susţinem Ucraina. Ultimele pierderi ale Rusiei, inclusiv retragerea din Herson, arată curajul incredibil al forţelor ucrainene. De asemenea, arată susţinerea pe care noi o acordăm şi modul în care aceasta ajută pe câmpul de luptă. Susţinerea noastră pentru Ucraina trebuie să continue. Armata rusă încă are capacităţi uriaşe şi foarte multe trupe. Strategia lor este să lase Ucraina pe întuneric şi în frig în iarna aceasta. Noi trebuie să ne păstrăm cursul şi să susţinem Ucraina în lupta de a rămâne o ţară suverană. NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar. Vom continua să facem tot ce ţine noi pentru a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat", a subliniat Jens Stoltenberg.
Spania: Inflaţia s-a situat la 6,8% în noiembrie, cel mai scăzut nivel de la începutul războiului
Rata anuală a inflaţiei în Spania a încetinit la 6,8% în noiembrie, de la 7,3% luna precedentă, ajungând la cel mai scăzut nivel de la invadarea Ucrainei de către Rusia - în februarie - arată datele preliminare publicate marţi de Institutul de Statistică (INE), transmit Reuters şi DPA.
Încetinirea creşterii preţurilor în a patra mare economie a UE ar putea fi atribuită în mare măsură scăderii preţurilor la electricitate şi combustibili, a precizat INE. Generarea de electricitate folosind energia eoliană şi preţul mai scăzut al ţiţeiului pe plan global au ajutat în noiembrie la reducerea preţurilor.
În ianuarie, înainte de invazie, rata anuală a inflaţiei în Spania se situa la 6,1%, apoi a atins un nivel de vârf de 10,8% în iulie şi de atunci scade. Inflaţia de bază (core inflation) în Spania, adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a ajuns la 6,3% în noiembrie, de la 6,2% în octombrie, arată datele INE.
După un indicator armonizat utilizat la nivelul Uniunii Europene, preţurile de consum din Spania s-au situat la 6,8% în noiembrie, de la 7,3% în octombrie, peste estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 7,5%. Guvernul de la Madrid se aşteaptă ca inflaţia de bază să înceapă să încetinească în următoarele luni, a anunţat recent ministrul Economiei, Nadia Calvino.
Potrivit datelor publicate de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 10,6% în octombrie, depăşind precedentul maxim istoric de 9,9% înregistrat în septembrie.
Aceasta este cea mai puternică creştere în ritm anual a preţurilor de consum înregistrată de zona euro după 1997, când au început să fie publicate date statistice cu privire la aceasta. Cifra anunţată de Eurostat depăşeşte estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 10,2%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
