Germania: Cancelarul Scholz promite să trimită Ucrainei mai multe sisteme de apărare aeriană
Cancelarul Olaf Scholz a declarat vineri că prioritatea Germaniei în ajutorul pe care îl acordă Ucrainei ar trebui să vizeze sprijinirea apărării de raidurile aeriene ruseşti asupra oraşelor sale şi reconstrucţia infrastructurii, informează Reuters.
Într-un interviu acordat reţelei editoriale RND, cancelarul german a spus că Europa ar trebui să se pregătească să primească mai mulţi refugiaţi din Ucraina.
"Rusia bombardează infrastructura energetică a Ucrainei. Rusia vrea să se asigure că oamenii din Ucraina nu pot supravieţui frigului iernii"."În acest moment discutăm cu multe companii germane despre ce pot face pentru a contracara această distrugere", a declarat Olaf Scholz.
Sistemele de apărare aeriană pe care Germania le-a trimis Ucrainei au jucat până acum un rol cheie în a reduce amploarea distrugerilor, dar Germania va colabora cu parteneri pentru a trimite mai multe astfel de sisteme, a adăugat el.
Anterior, cancelarul Olaf Scholz a convenit într-o convorbire telefonică cu preşedintele Volodimir Zelenski că Germania va continua să trimită Ucrainei sisteme de apărare aeriană.
Cancelarul german a afirmat totodată că este convins că, indiferent de eforturile diplomatice ale liderilor occidentali de a evita acest război în perioada premergătoare invaziei din februarie, preşedintele Vladimir Putin era setat de mult timp să acţioneze pe această traiectorie.
"Sunt convins că Putin a decis asupra acestui război în urmă cu doi ani", a spus el."Am văzut cum au consolidate trupele... Am sperat că sunt doar gesturi de ameninţare, dar nu a fost aşa: a fost un război îndelung planificat"
FAO: Nota de plată cu importurile mondiale de alimente va urca la aproape 2.000 de miliarde de dolari în 2022
Cheltuielile mondiale cu importurile de alimente vor atinge un nivel record de 1.940 miliarde de dolari în acest an, în creştere cu 10% comparativ cu situaţia din anul precedent, ceea ce va pune noi presiuni asupra celor mai sărace ţări ale globului, a anunţat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.
Preţurile mondiale la alimente au atins un nivel record în luna martie, după ce Rusia a invadat Ucraina, un mare producător mondial de cereale şi oleaginoase, şi chiar dacă între timp s-au mai redus, continuă să fie deasupra nivelului la care erau anul trecut. Aceste creştere a preţurilor afectează în mod disproporţionat ţările sărace, care plătesc mai mult pentru a primi o cantitate mai mică de alimente, apreciază FAO într-un raport semestrial publicat vineri.
În timp ce factura globală cu importurile de produse alimentare se va majora cu 180 de miliarde de dolari comparativ cu cea de anul trecut, nota de plată cu importurile de alimente în cazul grupului ţărilor cu venituri reduse ar urma să rămână practic neschimbată, însă volumul importurilor acestor ţări ar urma să se diminueze cu 10%, estimează FAO.
"Acestea sunt semnale alarmante din punct de vedere al securităţii alimentare, sugerând că importatorii au dificultăţi în a finanţa creşterea costurilor internaţionale", subliniază FAO.
În paralel cu această creştere a cheltuielilor cu importurile alimentare, FAO a calculat că nota de plată mondială cu inputurile agricole, precum îngrăşăminte, carburanţi şi combustibili, ar urma să crească şi ea cu 48%, comparativ cu 2021, până la o valoare record de 424 miliarde de dolari. Această creştere a costurilor, cumulată cu aprecierea dolarului american, va forţa unele ţări să cumpere şi să utilizeze o cantitate mai mică de inputuri, ceea ce va conduce în mod inevitabil la o producţie agricolă mai mică anul următor.
În ceea ce priveşte perspectivele pentru sezonul agricol 2022/2023, FAO se aşteaptă ca producţia mondială de grâu să urce cu 0,6%, până la un nivel record de 784 milioane de tone, graţie în special unor recolte mai bune în Rusia şi Canada. În schimb, producţia altor cereale, precum porumb, orz şi sorg, ar urma să scadă cu 2,8%. Pe de altă parte, FAO se aşteaptă ca producţia de oleaginoase să se majoreze cu 4,2%, până la un nivel record, în tip ce producţia de zahăr va creşte cu 2,6%, iar cea de orez este aşteptată să rămână practic nemodificată, notează Agerpres.
Negocieri online între Ucraina şi FMI privind un nou program de monitorizare
Misiunea Fondului Monetar Internaţional (FMI) în Ucraina a început să funcţioneze în regim online, rezultatul activităţilor urmând să fie implementarea unui program de monitorizare - a anunţat reprezentantul permanent al FMI la Kiev, Vahram Stepanyan. "Misiunea FMI, condusă de Gavin Gray, începe astăzi (vineri, n.r.) discuţiile cu reprezentanţii Ucrainei, în contextul discuţiilor continue privind solicitarea autorităţilor pentru un program de monitorizare cu implicarea Consiliului de Administraţie al FMI" - se arată într-un comunicat. Vahram Stepanyan a precizat că dialogul se va baza pe rezultatele întâlnirilor desfăşurate luna trecută la Viena. Anterior, Banca Centrală de la Kiev a transmis că o misiune a FMI îşi va desfăşura activitatea în perioada 11-17 noiembrie şi va decide asupra programului de monitorizare pentru Ucraina. FMI şi Ucraina plănuiesc să discute despre lansarea Programului de Monitorizare cu implicarea Consiliului de Administraţie al Fondului (Program Monitoring with Board Involvement - PMB). Cel mai probabil, programul va fi lansat în decembrie.
Summit al Organizaţiei Statelor Turcice, în Uzbekistan
Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, prezidează un summit al ţărilor din Asia Centrală menit a întări relaţiile economice dintre acestea. Întâlnirea Organizaţiei Statelor Turcice se desfăşoară în oraşul Samarkand, din Uzbekistan. De mai mulţi ani, preşedintele Erdogan a insistat în vederea instituirii unor relaţii culturale, lingvistice şi religioase mai strânse cu fostele ţări sovietice din Caucaz şi Asia Centrală.
Simbol al linşajului, lăsat la Centrul prezidenţial Obama din Chicago
Poliţia din Chicago a declanşat o anchetă după descoperirea unui ştreang pe locul unde a fost construit Centrul prezidenţial Obama, pentru a-l onora pe primul preşedinte american afro-american. Compania de construcţii a anunţat o recompensă de 100.000 de dolari pentru informaţii care ar putea dezvălui cine a lăsat laţul acolo. Ştreangul simbolizează linşarea foştilor sclavi.
Protest în faţa Palatului Justiţiei din Sofia în sprijinul unui fost primar condamnat la închisoare cu executare
Zeci de cetăţeni bulgari au organizat, joi seară, un protest în faţa Palatului Justiţiei din Sofia, în sprijinul fostului primar al cartierului sofiot "Mladost", Desislava Ivanceva, şi al viceprimarului Biliana Petrova. Participanţii la acţiune şi-au exprimat dezaprobarea faţă de decizia instanţei privind pedeapsa cu închisoarea, pe care o consideră extrem de nedreaptă. Desislava Ivanceva, Biliana Petrova şi Petko Diulgherov, care în trecut a ocupat funcţia de primar al aceluiaşi cartier, au fost condamnaţi la şase, cinci şi respectiv patru ani de închisoare cu executare fiecare pentru că l-au extorcat pe antreprenorul în construcţii, Aleksandăr Vaklin, şi au primit mită în valoare de 75.000 de euro. Decizia completului de judecată al Curţii Supreme de Casaţie este definitivă şi nu poate fi atacată cu recurs. Cei trei au fost reţinuţi în centrul Sofiei pe 17 aprilie 2018, deoarece bancnotele marcate date de antreprenorul extorcat au fost ridicate din maşina cu care se deplasau Ivanceva şi Petrova. În calitate de primar şi viceprimar ai cartierului "Mladost", Ivanceva şi Petrova au fost acuzate că l-au forţat pe Vaklin să le dea mită în schimbul eliberării autorizaţiei de construcţie. Rolul lui Petko Diulgherov a fost de intermediar.
Muntenegru a refuzat să-l extrădeze pe fostul şef al Rosalkogolregulirovanie
Autorităţile muntenegrene au refuzat să-l extrădeze pe fostul şef al Rosalkogolregulirovanie, Igor Ciuian, titrează Kommersant, citând o sursă din cadrul Procuraturii Ruse. Potrivit sursei, Ministerul Afacerilor Interne din Muntenegru a dat curs cererii lui Ciuian şi a avocaţilor săi de a-i acorda azil politic. Invocând un motiv similar, Podgorica a refuzat în trecut extrădarea la Moscova a fostului proprietar al pieţei Cerkizov, Telman Ismailov, care este inculpat în Federaţia Rusă într-un dosar de comitere a două crime, trafic ilegal de arme şi organizarea răpirii cântăreţului Abraham Russo. Kommersant aminteşte că, înainte de a ajunge în detenţie în Muntenegru, Ciuian a primit cetăţenia ucraineană. Ciuian a condus Rosalkogolregulirovanie, din 2008 până în iulie 2018, iar, începând din decembrie 2018 a fost inclus pe lista celor daţi în urmărire internaţională şi arestat în lipsă. El a fost acuzat de comiterea unor fapte de abuz de putere, care a avut consecinţe grave (partea 3 a Articolului 33, partea 2 a Articolului 201 din Codul Penal). Dosarul are legătură cu retragerea de fonduri de la OFK Bank, ceea ce a dus la falimentul acesteia, prejudiciul depăşind 30 de miliarde de ruble.
Bunăstarea poporului este mai presus de stabilitatea fiscală, a spus preşedintele brazilian ales
Preşedintele brazilian ales, Luis Inacio Lula Da Silva, a respins temerile pieţelor financiare, după ce în cursul unui discurs către Congres a promis majorarea cheltuielilor sociale cu scopul combaterii sărăciei extreme şi a foametei. Indexul principalei burse a scăzut considerabil joi, în condiţiile în care investitorii şi-au exprimat îngrijorările că programul dlui Da Silva este prea ambiţios şi de nesusţinut. Preşedintele a spus însă că bunăstarea poporului brazilian ar trebuie să prevaleze faţă de obsesia stabilităţii fiscale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
