Guvernatorul din Harkiv anunţă că experţii criminalişti au exhumat 146 de cadavre în apropiere de Izium
Experţii criminalistici ucraineni au exhumat până acum 146 de cadavre, majoritatea civili, într-un loc de înmormântare în masă din apropierea oraşului Izium, din estul Ucrainei, iar unele trupuri neînsufleţite prezintă semne de moarte violentă, a declarat luni guvernatorul regional. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că, potrivit estimărilor, aproximativ 450 de cadavre au fost îngropate la acest loc, într-o pădure de la periferia oraşului Izium, care a fost recent recucerită de forţele ucrainene în timpul unei contraofensive în regiunea Harkiv. Oleh Sinehubov, guvernatorul regiunii Harkiv, a declarat că printre cadavrele exhumate se numără şi trupurile a doi copii. "Unele dintre cadavre prezintă semne de moarte violentă.
Sunt cadavre cu mâinile legate şi cu urme de tortură. De asemenea, s-a constatat că cei decedaţi aveau răni provocate de explozii, schije şi înjunghiere", a transmis Sinehubov pe platforma Telegram. Experţii criminalişti, îmbrăcaţi în costume albe de protecţie şi purtând mănuşi de cauciuc, lucrează metodic de zile întregi la exhumarea şi identificarea cadavrelor, ale căror morminte improvizate erau marcate de cruci de lemn subţiri. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins luni acuzaţiile Ucrainei drept "minciună". Localnicii au spus anterior că unele dintre mormintele din pădure sunt ale unor oameni care au murit într-un atac aerian rusesc.
TASS: Autorităţile din Polonia spun că aşteaptă din partea Germaniei clarificări cu privire la afirmaţiile lui Scholz despre revizuirea graniţelor
Autorităţile poloneze aşteaptă clarificări oficiale din partea Berlinului în legătură cu declaraţia cancelarului Germaniei, Olaf Scholz, cu privire la revizuirea graniţelor polono-germane, a declarat, luni, la Televiziunea Poloneză, şeful Biroului de Securitate Naţională din Polonia, Pawel Soloch, conform Rador.
"Pentru a recăpăta încrederea după aceste cuvinte, dinspre partea germană şi din partea cancelarului însuşi ar trebui să se audă cuvinte care să explice totul clar. Dacă nu, atunci avem dreptul să interpretăm asta ca un semnal, dacă nu o ameninţare, ca demonstraţie că acest guvern garantează faptul că această problemă nu va fi ridicată" - a spus acesta. După cum a recunoscut Soloch, declaraţia cancelarului german a fost făcută pe fondul unei discuţii despre reparaţiile pe care Polonia le cere Germaniei pentru prejudiciul cauzat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
"Această coincidenţă nu este întâmplătoare. Faptul că aceasta a fost lăsată fără încercarea de a explica în detaliu de către partea germană, poate provoca cele mai rele asocieri" - a adăugat el. Menţionăm că, în cadrul acordării premiilor M100 Media Award la Potsdam, cancelarul german, adresându-se fostului preşedinte al Consiliului European, fostului premier al Poloniei şi actualului lider al opoziţiei poloneze, Donald Tusk, prezent în sală, a declarat că frontiera polono-germană a fost stabilită odată pentru totdeauna.
"După sute de ani ale istoriei noastre, nu am vrea ca unii oameni să scotocească prin cărţile de istorie şi să caute revizuirea a ceea ce a fost stabilit" - a spus el. Deputatul partidului de guvernământ "Lege şi Justiţie" din Polonia, Arkadiusz Mularczyk, a scris pe Twitter ca răspuns la declaraţie că aceasta este o practică binecunoscută a Berlinului. "De multe decenii, guvernele germane i-au speriat pe polonezi cu o revizuire a graniţelor dacă ridică problema reparaţiilor. Domnul Scholz nu a inventat niciodată praful de puşcă. Am sperat cu adevărat la un răspuns mai inventiv şi mai inteligent" - a scris acesta.
TASS: Şefii serviciilor speciale din Kîrgîzstan şi Tadjikistan au semnat un protocol privind instaurarea păcii
Şefii serviciilor speciale din Kîrgîzstan şi Tadjikistan au semnat un protocol privind instaurarea păcii - anunţă agenţia kîrgîză Turmush.
BBC: Iran - Doi protestatari au murit în timpul protestelor izbucnite în urma decesului unei femei aflate în custodia Poliţiei
Cel puţin doi protestatari au murit în timpul protestelor din Iran izbucnite în urma decesului unei femei, survenit în custodia Poliţiei pentru moralitate. În Iran au loc proteste în mai multe oraşe în urma decesului, vineri, a lui Masha Amini, în vârstă de 22 de ani, relatează corespondentul BBC.
TASS: Duma de Stat va organiza audieri deschise privind interzicerea propagandei LGBT
Consiliul Dumei de Stat, în şedinţa sa de luni, a programat pentru 29 septembrie audieri deschise privind interzicerea propagandei relaţiilor sexuale netradiţionale în Rusia, a anunţat şeful Comitetului Dumei de Stat pentru politică informaţională, Aleksandr Hinştein, autorul unuia dintre proiectele care prevăd introducerea acestei interdicţii. "Consiliul Dumei de Stat tocmai a stabilit: audierile deschise privind interzicerea propagandei LGBT vor avea loc în Duma de Stat pe 29 septembrie" - a scris parlamentarul rus pe canalul său Telegram, conform Rador.
Ţările de Jos - Producţia de gaze naturale de la zăcământul Groningen poate fi redusă la minimum, anunţă autorităţile locale
Producţia de gaze naturale la zăcământul Groningen din Ţările de Jos poate fi redusă la minimum, aşa cum era planificat pentru anul viitor, deoarece preţurile ridicate au dus la o diminuare a cererii, iar ţările europene şi-au umplut în mare măsură instalaţiile de depozitare, a anunţat luni operatorul olandez de transport de gaze, GTS. Extracţia de la Groningen, cândva un furnizor major de gaze naturale în Europa, este programată să scadă la un nivel istoric de 2,8 miliarde de metri cubi (bcm) în cursul anului viitor, până în octombrie 2023, în contextul în care producţia este eliminată treptat, ca parte a eforturilor de reducere a riscurilor de producere de seisme în regiune, scrie Rador.
Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul Canadei pe fondul unor atacuri asupra Ambasadei din Ottawa
Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul Canadei şi a înaintat un protest în legătură cu atacurile asupra Ambasadei Rusiei din Ottawa, a anunţat luni ministerul. Potrivit documentului, o persoană necunoscută a aruncat un cocktail Molotov pe terenul Ambasadei Rusiei din Ottawa. De asemenea, demonstranţi "agresivi" au blocat o intrare în secţia consulară a ambasadei, scrie Rador.
BBC: Iranul respinge criticile SUA privind decesul unei tiniere în custodia Poliţiei din Teheran
Iranul a respins criticile SUA cu privire la decesul unei femei ce fusese arestată de Poliţia pentru moralitate, pe motiv că ar fi încălcat codul vestimentar al Republicii Islamice, transmite Rador. Consilierul pe probleme de securitate naţională al preşedintelui Biden a descris decesul survenit vineri, al lui Masha Amini, în vârstă de 22 de ani, drept impardonabil. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran a declarat că, dacă Washingtonul ar fi cu adevărat îngrijorat, ar trebui să renunţe la sancţiunile "nemiloase şi ilegale".
Bundesbank spune că semnele de recesiune se înmulţesc în Germania
Economia germană se contractă deja şi situaţia este posibil să se agraveze în lunile de iarnă, pe măsură ce consumul de gaze naturale va fi oprit sau raţionalizat, a anunţat luni Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank), informează AFP.
Reducerea livrărilor de energie, ca o consecinţă directă a războiului din Ucraina, conduce la creşterea preţurilor şi înmulţirea incertitudinilor în Germania, afectând atât companiile cât şi gospodăriile, a apreciat Bundesbank în raportul său lunar publicat luni. Chiar dacă rezervele de gaze vor ajuta, probabil, la evitarea unei raţionalizări la iarnă, activitatea economică este posibil să înregistreze un uşor declin în trimestrul al treilea, urmând ca în următoarele două trimestre să fie înregistrată o contracţie semnificativă, estimează Bundesbank.
"Sunt din ce în ce mai multe semne de recesiune ale economiei germane, în sensul unui declin clar, generalizat şi de durată a activităţi economice", a indicat Banca Centrală a Germaniei.
Inflaţia în continuare ridicată, de aproape 8% în luna august, şi incertitudinile cu privire la aprovizionarea cu energie precum şi costurile cu energia vor afecta sectoarele mari consumatoare de energie şi care depind în special de gazele naturale, diminuându-le exporturile şi investiţiile, dar şi consumul privat şi furnizorii de servicii care depind de ei, a explicat Bundesbank.
Banca Centrală a Germaniei nu a avansat o cifră concretă şi a avertizat că perspectiva pentru cea mai mare economie din zona euro rămâne înconjurată de incertitudine. Cu toate acestea, Bundesbank nu se aşteaptă la o materializare a scenariului său pesimist, publicat în luna iunie, conform căruia Produsul Intern Brut al Germaniei ar urma să înregistreze un declin de 3,2% în 2023.
Săptămâna trecută, unul dintre principalele institute de conjunctură din Germania, IFO, a anunţat că se aşteaptă la o recesiune tehnică în primul trimestrul din 2023, cu o contracţie a PIB de 0,4%, după un recul de 0,2% în trimestrul patru al acestui an.
Economiştii avertizează că o recesiune în zona euro este aproape inevitabilă
Riscul unei recesiuni în zona euro a atins cel mai ridicat nivel de după luna iulie 2020, pe fondul înmulţirii îngrijorărilor că o criză energetică la iarnă va conduce la o diminuare a activităţii economice.
Economiştii intervievaţi de Bloomberg estimează că există o probabilitate de 80% pentru două trimestre consecutive de contracţie economică, în creştere faţă de 60% în sondajul precedent. Germania, cea mai mare economie a Europei şi cea mai expusă ţară la reducerea livrărilor de gaze, ar putea să se contracte încă din trimestrul al treilea.
Gospodăriile şi companiile din Europa se pregătesc pentru posibilitatea raţionalizării energiei după ce Rusia a redus livrările de gaze spre regiune şi în paralel se luptă cu o inflaţie record şi alte blocaje de aprovizionare. Sondajele privind activitatea în sectorul de business arată că aceasta a început să se contracte încă din luna iulie şi există puţine semnale de îmbunătăţire pe termen scurt.
Inflaţia este aşteptată să ajungă la un vârf de 9,6% în ultimele trei luni ale anului, de aproape cinci ori peste obiectivul Băncii Centrale Europene. Respondenţii intervievaţi de Bloomberg cred că inflaţia se va apropia de ţinta BCE de 2% abia în 2024.
Chiar dacă oficialii BCE prognozează că economia zonei euro va stagna doar, dar nu se va contracta, au tras totuşi un semnal de alarmă asupra creşterii economice şi prognozei de inflaţie în regiune. Preşedintele BCE, Christine Lagarde şi colegii săi au justificat majorarea semnificativă a dobânzilor prin hotărârea de a ţine sub control creşterea preţurilor, însă economiştii consideră că timpul a expirat pentru a lua astfel de măsuri.
Respondenţii se aşteaptă ca BCE să oprească mai devreme ciclul său de majorare a costului creditului, după ce va majora dobânda de referinţă la un vârf de 2% până în luna februarie. Peste jumătate dintre respondenţi se aşteaptă la o majorare cu 75 de puncte de bază la următoarea reuniune de politică monetară a BCE din octombrie.
Economistul şef al BCE, Philip Lane, a declarat zilele trecute că cea mai mare majorare de dobândă din istoria instituţiei a fost una "adecvată", şi a semnalat că viitoarele majorări este posibil să fie mai mici. În schimb, alţi oficiali BCE au declarat pentru Bloomberg că nu exclud o nouă majorare a costului creditului de 75 de puncte de bază.
Funeraliile Reginei Elisabeta a II-a: Sicriul a ajuns la Abaţia Westminster; începe serviciul religios
Sicriul reginei Elisabeta a II-a a ajuns luni la Abaţia Westminster, unde se desfăşoară serviciul religios pentru funeraliile suveranei, relatează agenţiile internaţionale de presă.
Tras de 142 de marinari, afetul de tun pe care a fost transferat sicriul a fost urmat pe jos de regele Charles al III-lea şi de alţi membri ai familiei regale, în timp ce pe fundal s-au auzit sunete de cimpoi şi bătăile Big Ben-ului.
Scurta procesiune a durat circa opt minute.
Zeci de mii de oameni aliniaţi pe străzi au privit trecerea cortegiului funerar.
Rusia şi China convin să-şi aprofundeze cooperarea în domeniul apărării, cu accent pe exerciţii comune
Rusia şi China au căzut de acord să-şi aprofundeze cooperarea în probleme de apărare, cu accent pe desfăşurarea de exerciţii comune, a declarat luni la Moscova puternicul Consiliu de Securitate al Federaţiei Ruse, citat de Reuters.
"Părţile au convenit asupra cooperării militare în continuare cu accent pe exerciţii şi patrule comune, precum şi pe întărirea contactelor dintre Statele Majore Generale", se arată într-un comunicat.
Difuzarea comunicatului are loc în timp ce secretarul Consiliului de Securitate Nikolai Patruşev vizitează China pentru a purta consultări de securitate şi avea întâlniri cu oficiali.
Rusia şi China şi-au aprofundat cooperarea în ultimii ani, deşi preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut "preocupările" Chinei cu privire la situaţia din Ucraina la un summit în Uzbekistan săptămâna trecută.
China s-a abţinut să condamne operaţiunea Rusiei împotriva Ucrainei sau să o numească "invazie", în timp ce Kremlinul consideră războiul drept "operaţiune militară specială".
Funeraliile Reginei Elisabeta a II-a: Detalii despre procesiunea funerară care însoţeşte sicriul suveranei
Procesiunea care va duce luni sicriul reginei Elisabeta a II-a la Abaţia Westminster pentru funeraliile de stat ale suveranei Regatului Unit, apoi la Castelul Windsor pentru înhumarea sa, se înscrie în linia tradiţiei monarhiei britanice, informează AFP.
Marinari din Royal Navy vor trage cu ajutorul unor frânghii atelajul montat pe un afet de tun care transportă sicriul reginei britanice, în timp ce alţii, aproximativ 142 în total, se vor afla în spatele acestuia, pentru a-i frâna şi controla deplasarea.
Această tradiţie datează de la funeraliile reginei Victoria, organizate în februarie 1901. Caii care ar fi trebuit să tragă afetul de tun, ce avea o greutate de peste două tone, s-au speriat şi au intrat în panică, ameninţând să răstoarne sicriul. Prinţul Louis de Battenberg, căpitan în Royal Navy, a sugerat atunci noului rege, Edward al VII-lea, ca animalele de tracţiune să fie înlocuite cu soldaţi.
Nouă ani mai târziu, la moartea regelui Edward al VII-lea, acelaşi dispozitiv a fost pus în aplicare, devenind de atunci un nou ritual esenţial în cadrul funeraliilor regale şi naţionale.
Opt soldaţi din Batalionul I din cadrul Queen's Company Grenadiers Guards vor avea dificila sarcină de a purta sicriul reginei din Westminster Hall până la afetul de tun, apoi de a-l transporta în interiorul Abaţiei Westminster după încheierea procesiunii.
Acest regiment este unul dintre cele cinci regimente de infanterie care asigură paza reşedinţei suveranului şi reprezintă, totodată, una dintre cele mai vechi unităţi din armata Regatului Unit. Uniforma membrilor săi, uşor de recunoscut datorită căciulii înalte confecţionate din blană de urs, a fost preluată de grenadierii britanici de la garda imperială a lui Napoleon, învins la Waterloo.
Aceşti soldaţi vor fi însoţiţi de agenţi din Serviciul de cavalerie al reginei.
Trei regimente vor fi onorate în mod special în timpul procesiunii, urmând să defileze foarte aproape de sicriul reginei Elisabeta a II-a.
Yeomen of the Guard, cel mai vechi corp militar al armatei britanice, înfiinţat în 1485, şi Honourable Corps of Gentlemen at Arms sunt două vechi unităţi ale gărzilor de corp ale monarhului, de acum incluse într-un rol ceremonial.
Militarii din prima unitate poartă în continuare uniforma roşie şi aurie din perioada dinastiei Tudorilor (secolul al XVI-lea). Printre misiunile lor emblematice se numără în continuare ceremonia de verificare a subsolului Parlamentului de la Londra înainte de discursul pronunţat în fiecare an de către suveran pentru a marca deschiderea unei noi sesiuni parlamentare. Ei comemorează prin acest ritual Complotul Prafului de Puşcă, o tentativă ratată de asasinat îndreptată împotriva regelui Iacob I şi a Parlamentului în 1605.
Ei vor fi urmaţi de membri din Royal Company of Archers, care au fost şi gărzile de corp ale reginei Elisabeta a II-a în perioada în care suverana s-a aflat în Scoţia.
Detaşamente din alte regimente britanice şi din Commonwealth, organizaţia al cărei comandant-şef a fost Elisabeta a II-a, se vor alătura cortegiului funerar care va transporta sicriul suveranei din Abaţia Westminster până la Arcul Wellington.
În timp ce membrii familiei regale britanice, conduşi de noul rege Charles al III-lea, vor urma sicriul, atelajul va fi precedat de membri din casa regală a suveranei Elisabeta a II-a, precum directorul Colecţiilor Regale, Controlorul biroului Lordului Şambelan, unul dintre departamentele casei regale, precum şi secretarul privat al reginei.
În faţa lor vor defila orchestrele de cimpoaie şi tobe ale regimentelor scoţiene şi irlandeze, o brigadă de Gurkha - soldaţi de origine nepaleză, membri ai armatei britanice - şi 200 de instrumentişti din Royal Air Force.
Un număr de 6.000 de soldaţi, marinari şi piloţi din armata britanică vor lua parte la această procesiune, fiind desfăşuraţi de-a lungul întregului traseu al cortegiului, a precizat duminică pentru BBC amiralul Tony Radakin, şeful statului-major al armatei Regatului Unit.
De mai multe ori pe traseul cortegiului, militarii vor efectua un salut regal, inclusiv în faţa Memorialului Reginei Victoria.
"Pentru noi toţi, aceasta este ultima noastră datorie faţă de Majestatea Sa Regina şi prima noastră datorie majoră faţă de Majestatea Sa Regele Charles", a declarat amiralul Tony Radakin.
Canada: Justin Trudeau refuză să dezbată locul monarhiei
Premierul canadian, Justin Trudeau, a refuzat duminică să redeschidă dezbaterea constituţională privind locul monarhiei britanice, al cărei suveran este automat şeful statului Canada, scrie AFP.
"Pentru mine, nu este o prioritate. Nici măcar nu este ceva ce intenţionez să dezbat'" a declarat şeful guvernului canadian într-un interviu acordat Radio-Canada la Londra, în ajunul funeraliilor reginei Elisabeta a II-a.
"A face o schimbare atât de profundă într-un sistem care este printre cele mai bune, cel mai stabil din lume, pentru mine, acum, nu este o idee bună", a subliniat Justin Trudeau, evocând "un moment complex şi complicat".
Fostă colonie britanică devenită independentă în 1867, Canada este o monarhie constituţională cu suveranul Regatului Unit ca şef de stat. Prin urmare, în prezent Charles al III-lea este oficial "regele Canadei".
Odată cu decesul Elisabetei a II-a, dezbaterea asupra locului monarhiei a fost relansată. Potrivit unui sondaj Ipsos realizat pentru Global News, 58% dintre canadieni doresc un referendum legat de actualul statut al ţării.
Este o creştere de cinci puncte într-un an, potrivit acestui sondaj publicat vineri care mai relevă că doar 44% dintre canadieni spun că au o opinie favorabilă despre Charles al III-lea.
În parlamentul federal, separatiştii din Quebec au cerut recent ruperea legăturilor cu Coroana britanică, în timp ce opoziţia de stânga a NPD, fără a o face o prioritate, doreşte abolirea monarhiei.
Pentru Justin Trudeau, însă, monarhia constituţională oferă "o stabilitate remarcabilă" pentru vremurile noastre. "Este un sistem care funcţionează, într-o eră în care vedem că instituţiile noastre democratice şi democraţiile noastre din întreaga lume se prăbuşesc puţin", a premierul canadian care a discutat sâmbătă cu regele Charles al III-lea.
"Am trăit prin dezbateri constituţionale. Schimbarea sistemului nostru de guvernare, în orice moment, este dificilă", a subliniat premierul canadian, făcând aluzie în special la cele două referendumuri privind independenţa Quebecului (1980 şi 1995).
El însuşi fiul unui prim-ministru canadian, Justin Trudeau a întâlnit-o de mai multe ori pe regina Elisabeta a II-a încă din copilărie. După decesul ei, el a mărturisit, cu lacrimi în ochi, că suverana "a fost una din persoanele sale preferate din lume" şi că sfaturile ei îi "vor lipsi enorm".
La Londra pentru funeraliile Reginei Elisabeta a II-a, Bolsonaro critică liberalizarea drogurilor, avortului şi "ideologia de gen"
Preşedintele brazilian, Jair Bolsonaro, aflat la Londra pentru a participa la funeraliile reginei Elisabetei a II-a, s-a lansat duminică într-o diatribă împotriva avortului, drogurilor şi "ideologiei de gen", atrăgându-şi critici din partea adversarului său la prezidenţiale Luiz Inacio Lula da Silva, notează AFP.
Ajuns duminică dimineaţă în capitala Marii Britanii, preşedintele de extremă-dreaptă s-a recules în faţa sicriului reginei şi a ţinut un discurs improvizat de la balconul reşedinţei ambasadorului Braziliei în faţa a câteva zeci de persoane.
"Suntem aici într-o epocă, într-un moment de doliu, cu respect profund pentru familia reginei şi pentru poporul Regatului Unit", a spus el mai întâi.
Apoi s-a lansat într-un discurs de campanie înflăcărat, afirmând că ţara sa "nu vrea să audă despre liberalizarea drogurilor, legalizarea avortului" şi "nici nu acceptă ideologia de gen".
"Deviza noastră este Dumnezeu, patrie, familie şi libertate. Şi acesta este sentimentul marii majorităţi a poporului brazilian", a adăugat Jair Bolsonaro.
Această diatribă la Londra, unde sunt reuniţi zeci de şefi de stat pentru a participa la funeraliile reginei, i-a atras critici din partea candidatului de stânga la prezidenţialele din octombrie, Luiz Inacio Lula da Silva, care l-a acuzat că a mers în Marea Britanie "pentru a-şi face campanie" şi "a vorbi de rău despre alţii".
"În loc să o vegheze pe regină, ar fi fost mai lăudabil dacă ar fi mers să viziteze familiile şi orfanii victimelor COVID-19 şi să fi cumpărat vaccinurile la timpul potrivit", a scris Lula da Silva pe Twitter.
Cu două săptămâni înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale din Brazilia, Lula sa Silva îşi menţine un avans semnificativ, cu 45% din intenţiile de vot, faţă de 33% pentru Jair Bolsonaro, potrivit unui sondaj publicat joi.
Statele Unite vor apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze, afirmă preşdintele Biden
Preşedintele american, Joe Biden, a afirmat că trupele americane vor apăra Taiwanul dacă insula este invadată de China, o declaraţie care ar urma să provoace din nou furia Beijingului, notează AFP.
Întrebat dacă "americanii ar apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze", liderul american a răspuns la CBS: "Da, dacă ar avea loc un atac fără precedent".
Solicitat de AFP, un purtător de cuvânt al Casei Albe a afirmat, totuşi, duminică seară că politica Statelor Unite cu privire la Taiwan "nu s-a schimbat".
China consideră că Taiwanul, cu o populaţie de aproximativ 23 de milioane de locuitori, este una dintre provinciile sale, pe care încă nu a reuşit să o unească cu restul teritoriului său de la sfârşitul războiului civil chinez (1949).
În şapte decenii, armata comunistă nu a reuşit niciodată să cucerească insula, care a rămas sub controlul Republicii Chineze - regimul care a condus cândva China continentală şi în prezent conduce doar Taiwanul.
În interviul său, preşedintele Statelor Unite a mai subliniat că nu este pe cale "să încurajeze" insula să-şi declare independenţa oficială. "Este decizia lor", a declarat el.
Joe Biden a enervat deja Beijingul afirmând la sfârşitul lui mai că Statele Unite vor interveni militar pentru a sprijini Taiwanul în cazul unei invazii a Chinei comuniste. Ulterior, el a făcut un pas înapoi, afirmându-şi ataşamentul faţă de "ambiguitatea strategică".
Acest concept deliberat neclar, care guvernează politica Washingtonului privind Taiwanul de decenii, constă pentru SUA în a urma principiul "unei singure Chine", fără a recunoaşte oficial Taiwanul, susţinând în acelaşi timp militar insulă fără a menţiona dacă vor interveni sau nu militar pentru a o apăra în caz de invazie. Ceea ce a făcut posibilă menţinerea unei anumite stabilităţi în regiune până în prezent.
Pe de altă parte, Washingtonul aplică o "politică a unei singure Chine": Statele Unite recunosc oficial un singur guvern chinez, cel de la Beijing.
Dar, în acelaşi timp, se abţin să aprobe poziţia Beijingului conform căreia Taiwanul este o parte inalienabilă a singurei Chine care va fi reunită într-o zi. Statele Unite consideră că depinde de Beijing şi Taipei să găsească o soluţie, dar se opun oricărei utilizări a forţei pentru a schimba statu quo-ul.
"Suntem de acord cu ceea ce am semnat cu mult timp în urmă", a spus Joe Biden în cursul interviului său.
Afirmaţii preşedintelui Biden intervin, însă, vin după o apropiere semnificativă între Statele Unite şi Taiwan, într-un moment în care relaţiile dintre Beijing şi Washington sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii.
Miercuri, un proiect de lege care prevede primul ajutor militar direct al SUA pentru Taiwan a depăşit o etapă-cheie în Congresul american. Cu câteva zile mai devreme, Washingtonul a anunţat vânzarea de arme în valoare de 1,1 miliarde de dolari către Taipei.
La începutul lunii august, o vizită în Taiwan a a preşedintei Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a înfuriat Beijingul. China a lansat ulterior cele mai importante manevre militare din istoria sa în jurul insulei, reaminteşte AFP.
Biden afirmă că pandemia de COVID-19 s-a "terminat" în SUA
Preşedintele american Joe Biden a declarat, într-un interviu difuzat duminică seară, că pandemia de COVID-19 s-a "terminat" în Statele Unite, scrie AFP.
"Pandemia s-a terminat, mai avem o problemă cu COVID-19, mai avem multă muncă în acest dosar, dar pandemia s-a încheiat", a declarat liderul de la Casa Albă pentru canalul CBS.
"Dacă te uiţi în jur, nimeni nu poartă mască şi toată lumea arată destul de bine", a afirmat el. "Deci cred că este pe cale să se schimbe", a mai spus Joe Biden, citat de AFP.
SUA: Biden nu s-a decis dacă va candida din nou în 2024
Preşedintele american, Joe Biden, încă nu s-a decis dacă va candida la realegerea sa în 2024, a afirmat el într-un interviu difuzat duminică, scrie AFP.
"Este o decizie finală că voi candida din nou? Rămâne de văzut", a spus el pentru canalul CBS, afirmând că, deocamdată, aceasta este "intenţia" lui.
Cel mai în vârstă preşedinte ales vreodată în Statele Unite, Joe Biden va împlini 80 de ani la 20 noiembrie. El ar avea 82 de ani la începutul unui eventual al doilea mandat şi 86 de ani la sfârşit.
De la alegerea sa din noiembrie 2020, preşedintele s-a proiectat, totuşi, în nenumărate rânduri până la alegerile din 2024, indicând că ar alege-o din nou pe actuala sa vicepreşedintă, Kamala Harris, pentru a-i fi colistieră sa, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
