'Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate referitoare la art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (41) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. În opinia Avocatului Poporului, prevederile sus-menţionate contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (1) şi (2), art. 24, art. 11, art. 20 şi art. 148 din Legea fundamentală, art. 6 paragraful 1 şi 3 lit. c) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 14 paragraful 3 lit. d) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice şi art. 47 paragraful 3 şi art. 52 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene', informează un comunicat al AP remis miercuri AGERPRES.
Avocatul Poporului, subliniază că accesul liber la justiţie reprezintă facultatea fiecărei persoane de a se adresa unei instanţe judecătoreşti pentru apărarea drepturilor sale sau valorificarea intereselor sale legitime.
'Orice limitare a acestui drept, oricât de neînsemnată ar fi, trebuie să fie temeinic justificată, analizându-se în ce măsură dezavantajele create de ea nu cumva depăşesc posibilele avantaje', se arată în comunicatul citat. Prin instituirea obligativităţii formulării recursului în casaţie, printr-un avocat care poate pune concluzii la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca o condiţie de admisibilitate a exercitării căii de atac, legiuitorul a limitat accesul liber la justiţie, aspect care se constituie într-o veritabilă intervenţie a statului în configurarea şi structurarea acestui drept fundamental, susţine Avocatul Poporului.
Cum motivează demersul Avocatul Poporului
Obligaţia formulării cererii prin avocat în etapa procesuală a recursului în casaţie este, în opinia AP, o condiţie 'excesivă', în situaţia în care nu îi corespunde dreptul justiţiabilului la asistenţă juridică specializată la nivelul impus de lege şi anume asigurarea accesului la un avocat care poate pune concluzii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Astfel, se impune inculpatului, părţii civile şi părţii responsabile civilmente o sarcină excesivă, de natură să producă un dezechilibru în defavoarea justiţiabilului, în sensul că acesta trebuie să suporte costurile (plata avocatului) sau sancţiunile procedurale (respingerea sau restituirea pe cale administrativă a cererii), după caz, explică Avocatul Poporului. 'În situaţia recursului în casaţie, acuzatul nu are dreptul să formuleze el însuşi cererea, fiind condiţionat de formularea acesteia prin avocat, iar dacă nu are resursele financiare necesare şi nu se află în situaţiile prevăzute limitativ de lege pentru acordarea unui apărător din oficiu este lipsit de accesul la această cale de atac şi de însuşi dreptul la apărare. Aceasta în condiţiile în care motivele/cazurile în care se poate face recursul în casaţie sunt deosebit de importante pentru asigurarea unei justiţii corecte', mai arată documentul citat. Avocatul Poporului constată că legiuitorul a impus justiţiabililor obligativitatea formulării prin avocat a unei căi de atac menită să garanteze legalitatea hotărârilor judecătoreşti, fără a lua măsurile legislative necesare pentru a asigura asistenţa juridică a celor care nu dispun de mijloace materiale pentru a plăti un avocat. Stabilirea unei asemenea obligaţii în sarcina inculpatului, părţii civile şi a părţii responsabile civilmente fără resurse financiare reprezintă practic privarea de dreptul de a se adresa unui judecător.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
