Pentru că este o formă de boicot care afectează, înainte de toate, cetățeanul român, și nu vreo bancă austriacă - BCR sau Raiffeisen Bank - l-am întrebat pe celebrul avocat Bogdan Bărbuceanu dacă vorbim de un abuz.
Avocat Bogdan Bărbuceanu
I-am expus următorul caz: „Ce fac dacă merg la un restaurant și mi se refuză plata cu un card al BCR sau Raiffeisen? Cum mă apăr?”, iar avocatul ne-a spus: „Dumneavoastră nu aveți de ce să vă apărați pentru că nu ați săvărșit nicio faptă. Câtă vreme vi s-a refuzat plata, este răspunderea patronului de restaurant. Dacă plecați și nu plătiți pentru că vi se refuză plata, nu veți răspunde în niciun fel, dar atenție: trebuie să aveți o dovadă în acest sens, adică să mai fie un martor de exemplu. Aici ne referim la probațiune. În caz contrar, adică fără dovezi, se poate invoca faptul că nu ați vrut să plătiți”.
Soluția din perspectiva penală
Profesorul Bogdan Bărbuceanu ne-a spus că avem de-a face cu o infracțiune: „Vorbim despre abuz în serviciu. Infracțiunea de abuz în serviciu are subiect calificat, adică trebuie ca făptuitorul să fie funcționar public”.
Apoi, avocatul a făcut referire la Art 308 Infracţiuni de corupţie şi de serviciu comise de alte persoane din Codul Penal care spune că: „Dispoziţiile art. 289-292 şi ale art. 297-301 privitoare la funcţionarii publici se aplică în mod corespunzător şi faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent sau temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute în art. 175 alin. (2) sau în cadrul oricărei persoane juridice”.
Așadar, abuzul în serviciu poate fi aplicat pentru că se cauzează o pagubă și se încalcă un drept și funcționarului care nu este funcționar public în sensul legii.
Care ar fi pedeapsa maximă
Potrivit Art 297 din Codul Penal, „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
În cazul de față, cu refuzul acceptării plății cu un card de la bancă austriacă la restaurant, conform Art 308 din Codul Penal, pedeapsa se reduce cu o treime, adică pedeapsa maximă este de aproximativ 2 ani și trei luni.
„Tot ce am spus este din perspectivă penală, din perspectivă civilă, nu aveți ce face. Așa cum am zis la început, nu răspundeți în niciun fel. Dacă vi se refuză plata, plecați și asta este, dar repet: este bine să aveți o dovadă în acest sens. Măcar un martor să existe care să fi văzut că vi s-a refuzat plata. Nu este niciun fel de răspundere din perspectiva clientului”, a conchis avocatul Bogdan Bărbuceanu pentru DC News.
Votul negativ al Austriei pentru intrarea României în spațiul Schengen a declanșat în țară o acțiune de boicot la adresa firmelor cu acționari austrieci.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
