Cercetătorul care a condus acest studiu, Camilor Mora, susţine că „rămânem fără opţiuni pentru viitor. În cazul valurilor de căldură, opţiunile noastre sunt între cele rele şi cele îngrozitoare", scrie Science Alert.
Pentru acest studiu, echipa a trecut prin 30.000 de referinţe relevante în publicaţiile de specialitate apărute în perioada 1980 - 2014. Acestea descriu inclusiv evenimente recente precum valul de căldură din Europa din 2003, care a curmat 70.000 de vieţi, şi valul de căldură din Moscova responsabil pentru 10.000 de morţi.
În total, cercetătorii au analizat 783 de valuri de căldură care au afectat 164 de oraşe şi 36 de ţări, aceştia având în vedere pragurile de temperatură şi umiditate pe care valurile trebuie să le depăşească pentru a deveni mortale.
Aceste praguri variază în funcţie de loc şi depinde de modul în care temperatura se combină cu umiditatea, dar şi cu alţi factori, precum viteza vântului.
În prezent, aproximativ 30% din populaţia lumii este expusă la valuri de căldură conform pragurilor determinate de cercetători.
Totuşi, Daniel Mitchell, cercetător la Oxford, care nu a participat la acest studiu, susţine că există şi alţi factori care duc la deces, precum sistemul medical, vârsta şi afecţiunile deja existente ale persoanelor. „Sunt multe lucruri care pot duce la decese care nu au legătură cu climatul", precizează omul de ştiinţă.
Mai rău decât atât, dacă ţările reuşesc să reducă emisiile de CO2 din atmosferă, tot va rămâne aproape jumătate din populaţia globală afectată de valuri letale de căldură. Studiul a fost publicat în Nature Climate Change.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
