Autorul legii ”olandeze” explică noul model de asigurări de sănătate pentru DeCe News

Profesorul Cristian Vlădescu, șeful comisiei prezidențiale care a elaborat proiectul noii legi a Sănătății, răspunde principalelor obiecții ridicate de sindicate și de asociațiile pacienților.

Într-o discuție cu Val Vâlcu, realizată pentru De Ce News, prof. Vlădescu explică modul în care poate fi păstrat caracterul social al asigurărilor, cum se va stabili pachetul bazal și cum vor fi ”privatizate” spitalele. De asemenea, prof. Vlădescu prezintă argumentele celor care susțin că noul sistem va oferi mai mult decât sistemul actual pacienților, permițând și polițe suplimentare, deductibile fiscal.

Vă prezentăm transcriptul interviului:

Cum sunt protejați cetățenii de riscul ca firmele de asigurări să practice selecția adversă ( să ”fugă” de persoanele în vârstă sau de cele bolnave)?

- Aici sunt două răspunsuri. Prin lege se interzice acest lucru. Adică asiguratorii de sănătate nu au voie să refuze niciun cetățean care vine la ei, sub sancțiunea rezilierii contractului. Pentru acest tip de asigurați, vârstinici, cu boli cronice, proveniți din zone defavorizate, asiguratorii vor primi sume mai mari deât pentru tinerii din zonele urbane, fără niciun fel de boală.

Camera Federativă a Medicilor susține revenirea la contribuțiile de la introducerea sistemului de asigurări, adică de 14 la sută din venituri. Cum se aduc mai mulți bani în sănătate, dacă rămân aceleași contribuții?

- Spre deosebire de situația actuală, în care contribuțiile sunt colectate și de ANAF și de CNAS, în varianta propusă toate fondurile vor fi colectate de ANAF. Principala problemă este gradul scăzut de colectare, de circa 31 la sută. Și țările occidentale aveau o rată redusă de colectare, la fel ca noi, atunci când aveau niveluri comparabile ale PIB-ului. Probabil, rata va crește. Până atunci, în ceea ce privește Sănătatea, sunt mai multe enunțuri în proiectul de lege care duc la creșterea bazei de contribuție. Spre exmplu, includerea plății pentru co-asigurați. Dacă o persoană are o familie, mai mică, mai mare, toți membrii familiei care nu lucrează sunt co-asigurați, automat, în legea actuală. În varianta propusă de noi, co-asigurații trebuie să plătească și ei, dacă membrul familiei care lucrează are un venit mai mare decât de două ori venitul mediu pe economie. Dacă, de exmplu, într-o familie soțul lucrează și soția nu și el realizează peste salariu mediu pe economie, soția va plăti o contribuție de 50 la sută, aplicată la salariul minim pe economie.

De ce se privatizează spitalele?

-În lege se specifică faptul că propietarul este cel care decide în ce se transformă un spital (ong, societate comercială etc), propietarul fiind Ministerul Sănătății și autoritățile locale. La fel ca în societățile comerciale în care statul este proprietar, noua formă de organizare permite creșterea competitivității, atragerea de fonduri, plata diferențiată a medicilor. Acum, un medic care face o operație pe zi este plătit, ca bugetar, la fel ca unul care face trei operații. Criteriile și modalitatea de organizare a spitalului, sunt, însă, parte a legislației secundare.

Pe de altă parte, să notați că acum, spitalul solicită autorităților să îi cumpere aparatură, care poate rămâne în lăzi. În noua formă de organizare, spitalul poate achiziționa singur aparatură, pe care o amortizează, se poate asocia etc.

În condițiile în care se permit asocierile în rețele de cabinete, policlini, spitale, deținute de firma de asigurări, cum se asigură concurența ? de sanatate

-Concret, ce s-ar întâmpla: Finanțatorului, care e și propietarul sau administratorul rețelei repescitve, îi va fi mult mai ușor să impună propriile stadarde de cost și de eficiență medicală, model care se întâmplă în SUA.

Sindicatul CFMR sugerează că o condiție de internare ar putea fi trecerea pe la un medic din sistemul secundar, după vizita la medicul de familie…

-Nu a fost introdusă ca o condiție obligatorie. Casa privată, în contractul cu respectivii medici și pacienți, va introduce trepte și niveluri, protocoale, scheme, așa cum este peste tot în lume. Cum pot fi folosiți mai eficient banii alocați Sănătății? Dacă sunt înlocuite, atunci când este posibil, internările cu tratamente la medicul de ambulatoriu sau la cel de familie. Acum aveam 4-5 milioane de internări pe an, dintre care 50 la sută urgențe. E nefiresc, e o risipă. Firmele private vor obține profit evitând risipa, controlând traseul pacientului, verificând respectarea protocoalelor terapeutice, achizițiile, stopând frauda.

Dacă o firmă refuză nejustificat internarea, doar ca să facă profit?

-Concurența se manifestă între casele de asigurtări private. Un pacient care nu e mulțumit de serviciile primite se poate muta, după un an, la altă firmă. Dacă numărul pacienților scade sub 1 milion, firma pierde contractul cu CNAS. Pacienții sunt protejați de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de Ministerul Sănătății. Există protocolale, se știe exact câte cazuri de internare sunt necesare, la o anumită populație. Se va verifica încadrarea în aceste limite, dar și unele cazuri specifice. În ultimă instanță, Parlamentul, care controlează CNAS, răspunde pentru sănătatea asiguraților.

Care ar fi riscurile pentru sistemul de urgență?

-Urgența rămâne, ca și până acum, să fie finanațată din fonduri bugetare Sistemul de urgență rămâne așa cum este structurat astăzi. Singurul lucru care îl permite noul text de lege spune că acolo unde societăți private sau autorități locale doresc să ofere sevicii la dispoziția sistemului public, o pot face. Dacă Ministerul Sănătății consideră ca o zonă a României are nevoie de mai multe ambulanțe, dar nu are 100 de milioane de euro să cumpere 500 de mașini, poate acea sumă să o dea ca plată de servicii medicale, urmând ca firmele ce care pun la dispoziție mașinile să respecte standardele omologate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News