Cei cinci bărbaţi, cu vârsta cuprinsă între 31 şi 45 de ani şi reţinuţi de mai multe luni, au făcut până în prezent obiectul urmării penale pentru asociere criminală în scopul de a interfera într-o procedură oficială sau pentru violenţe. Acuzaţia de rebeliune, foarte rar folosită şi pasibilă de 20 de ani de închisoare, merge mai departe. Aceasta implică conspirarea împotriva guvernului sau a unei legi a acestuia.De la atacul partizanilor lui Donald Trump împotriva sediului Congresului, în momentul în care parlamentarii certificau victoria rivalului său Joe Biden la prezidenţialele din 2020, peste 810 persoane au fost arestate şi inculpate, cel mai adesea pentru pătrundere într-o clădire federală. Doar câţiva, toţi membri ai unei alte miliţii radicale numite Oath Keepers (Păstrătorii Jurământului), se confruntă, de asemenea, cu acuzaţii de rebeliune, informează Agerpres.
Anchetă în derulare
În paralel, o comisie parlamentară de anchetă încearcă să facă lumină asupra rolului jucat de fostul preşedinte republican şi apropiaţii săi în această lovitură de stat. Ea urmează să-şi prezinte primele concluzii joi, în cadrul unei audieri foarte aşteptate. Între timp, actul de inculpare adoptat luni de un mare juriu îl acuză pe Henry Tarrio şi patru dintre locotenenţii săi că au coordonat pătrunderea a peste o sută de membri ai acestei miliţii, create în 2016, în Capitoliu. El însuşi nu a fost la faţa locului: cu două zile mai devreme, fusese arestat pentru distrugerea unui pentru distrugerea unui banner "Black Lives Matter" (Vieţile Negrilor Contează, slogan antirasist), iar în posesia lui s-au găsit încărcătoare de armă interzise în capitala SUA. El a fost eliberat la 5 ianuarie 2021, cu ordin de a rămâne în afara Washingtonului. Potrivit rechizitoriului, el nu s-a conformat imediat şi chiar s-a întâlnit cu Stewart Rhodes, omologul său din Oath Keepers, înainte de a părăsi capitala federală.
Atac la democraţie
Despre asaltul de amploare de acum un an, autorul Radu Carp a comentat în Contributors: "Clădirile în care funcţionează autorităţi publice sunt de multe ori ţinta protestelor paşnice. Uneori aceste proteste pot deveni violente. În foarte puţine situaţii protestele violente degenerează prin ocuparea acestor clădiri – chiar dacă există astfel de încercări, forţele de ordine intervin de obicei în forţă. În cazul asediului Capitoliului, forţele de ordine nu au luat în calcul faptul că scopul protestatarilor era nu numai să manifesteze dar să şi intre efectiv în clădire. Un asemenea gest era, în mintea multora, inimaginabil. Chiar şi pentru protestatarii care au pătruns în clădire, ideea de a se afla în incinta Capitoliului a fost un şoc, iar dovada este faptul că aceştia nu au intrat în sala de şedinţe."
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
