Potrivit documentului cu care-şi susţine apelul arhitectul Radu Cornescu, cea mai tristă perioadă pe care o traversează Cazinoul din Constanţa - ansamblu arhitectonic catalogat drept monument arhitectonic de cea mai mare importanţă de Ministerul Culturii - a început în anul 2010, odată cu scoaterea din circuitul public, din cauza degradării accentuate a suprastructurii.
'Nu mai suport, domnule prim-ministru! Nori negri s-au adunat asupra Cazinoului din Constanţa. Clădirea-simbol a oraşului a ajuns o ruină, deşi este catalogată, conform legilor ţării, ca monument arhitectural, fiind notat în Lista Monumentelor Istorice cu codul LMI CT-II-m-A-028801, litera A din cod reprezentând categoria de cea mai mare importanţă. Cazinoul, realizat în stil Art Nouveau, avându-l autor pe arhitectul Daniel Renard, a fost inaugurat cu fast în 1910, fiind cel mai mare edificiu de acest fel de pe teritoriul României. Anghel Saligny a coordonat lucrările care au smuls din mare o fâşie cu o lăţime variind între 40 şi 60 de metri, culminând cu un un promontoriu pe care a fost amplasat Cazinoul şi, montând ziduri de sprijin la limita dinspre mare, a făcut umpluturi masive de pământ şi a realizat o faleză cuprinzând parcul şi o arteră de cornişă care a rămas şi la ora actuală principala zonă de promenadă a oraşului. Domnule prim-ministru, nu mai suport să văd Cazinoul în ruină !', îşi încheie apelul arhitectul constănţean.
[citeste si]
Începând din anul 2010, de când Cazinoul a fost închis şi scos din circuitul public, Primăria Constanţa a încercat fără succes mai multe variante de a concesiona unor investitori străini clădirea-simbol a oraşului sau de a o reconsolida şi moderniza cu fonduri guvernamentale, transferând-o Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, fără a se reuşi o finalizare a acestui proiect.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
