La 7 mai 2021, Adunarea Generală a ONU a organizat un dialog interactiv cu Antonio Guterres, în calitate de candidat propus de Portugalia pentru un nou mandat de Secretar General al ONU, în perioada 2022-2026. Articolul 97 din Carta ONU precizează că "Secretarul General va fi numit de către Adunarea Generală, pe baza recomandării Consiliului de Securitate". Articolul 35 din rezoluţia 69/321 a Adunării Generale "cere preşedinţilor Adunării Generale şi Consiliului de Securitate să solicite candidaţi pentru poziţia de Secretar General prin intermediul unei scrisori comune adresate tuturor statelor membre ONU", iar articolul 39 "invită statele membre să prezinte candidaţi cu leadership dovedit, abilităţi manageriale, largă experienţă în relaţiile internaţionale, aptitudini în diplomaţie, comunicare şi limbi străine."
În 2016, Guterres a fost ales din 13 candidaţi
La alegerile din 2016 au participat 13 candidaţi de pe trei continente dar, aşa cum remarca ambasadorul SUA, Samantha Power: "În final, a existat doar un singur candidat ale cărui experienţă, viziune şi versatilitate într-un spectru larg de domenii s-au dovedit convingătoare." Astăzi (cel puţin până la acest moment), Antonio Guterres este singurul candidat propus de un stat membru al ONU, scrie Agerpres.
Prezentându-şi viziunea asupra organizaţiei, acesta afirma în urmă cu cinci ani: "ONU reprezintă expresia instituţională a comunităţii internaţionale, piatra de temelie a sistemului nostru internaţional şi actorul-cheie al multilateralismului efectiv. Este instrumentul esenţial al statelor membre în faţa provocărilor comune, în gestionarea responsabilităţilor şi exercitarea acţiunilor colective. Pentru a reuşi, trebuie să consolidăm legătura care există între pace şi securitate, dezvoltare durabilă şi politicile privind drepturilor omului. Accentul trebuie pus pe acţiune, iar cuvântul de ordine este implementare, implementare, implementare."
ONU, proces de reformare
În consecinţă, în anul 2017 Antonio Guterres a lansat un vast proces de reformă a ONU pe trei dimensiuni: dezvoltare, pace şi securitate, management. Raportul Secretarului General intitulat "Schimbarea paradigmei de management la ONU" (rezoluţia 72/492 a Adunării Generale) a identificat provocările-cheie : un proces lent de furnizare a serviciilor, fragmentarea structurilor de management, management slab al performanţei, gestionarea ineficientă a resurselor, lacune de transparenţă şi responsabilitate, deficit de încredere între statele membre şi Secretariatul ONU. Reforma a fost ghidată de două principii: un nou contract între Secretarul General şi managerii din teren (delegare de autoritate, simultan cu creşterea gradului de transparenţă a activităţii), şi un contract între statele membre şi Secretariatul ONU (Secretariatul capată mai multă libertate de acţiune, statele au control total asupra activităţii ONU).
Atenţia a fost focalizată pe rezultate şi pe cultura organizaţională, bazată pe responsabilitate, lucru în echipă, leadership, etică şi integritate, echilibru de gen, motivaţie şi apetit pentru risc. Organizaţia a trecut de la un buget bianual al programelor sale, la unul anual, permiţând astfel o distribuţie mai realistă a resurselor, în funcţie de necesităţi. A fost introdus conceptul de "multilateralism în reţea", conform căruia activitatea ONU se desfăşoară în strânsă colaborare cu organizaţii regionale, instituţii financiare internaţionale, bănci de dezvoltare, agenţii specializate şi societate civila, "pentru a aduce multilateralismul mai aproape de oameni."
Pandemia, test major pentru ONU
Pandemia de COVID-19 a reprezentat un test major pentru Organizaţia Naţiunilor Unite. Antonio Guterres a asigurat un leadership exemplar, modelând răspunsul ONU pe coordonatele pace - securitate - dezvoltare, mobilizând resursele materiale şi umane ale sistemului, discutând cu liderii lumii şi lansând iniţiative menite să limiteze criza. ONU a oferit asistenţă umanitară statelor afectate de pandemie, a furnizat apă şi săpun taberelor de refugiaţi, a ajutat spitale şi clinici, a organizat campanii de informare şi a facilitat transportul de echipamente medicale în 120 de ţări. Secretarul General a făcut un apel la încetarea focului în conflictele internaţionale, a lansat Planul ONU de Răspuns Umanitar Global pentru COVID-19, a cerut liderilor G-20 să mobilizeze resursele necesare pentru a evita ca pandemia să atingă "proporţii apocaliptice", a solicitat solidaritate şi cooperare: "Avem acum nevoie de acţiune concretă, mai ales pentru categoriile cele mai vulnerabile. Este singura cale pentru a opri pandemia. Solidaritatea înseamnă supravieţuire." Vorbind în decembrie anul trecut la sesiunea specială a Adunării Generale dedicată combaterii pandemiei, a pledat ca vaccinurile să fie disponibile pentru întreaga populaţie a planetei: "Când fiecare ţară merge în propria sa direcţie, virusul merge în toate direcţiile. Într-o criză globală, trebuie să îndeplinim aşteptările celor pe care îi servim, prin unitate, solidaritate şi acţiune globală coordonată."
Săptămâna trecută, mesajul candidatului Antonio Guterres la funcţia de Secretar General al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru mandatul 2022-2026 a urmat aceeaşi logică: "Urgenţa climatică şi COVID-19 au scos la iveală profunzimea interconectării destinelor noastre, precum şi costurile incapacităţii noastre de a soluţiona problemele comune. La capătul acestei imense suferinţe, avem o fereastră de oportunitate ce apare odată în viaţă. Pentru a putea beneficia de ea, este necesar un multilateralism adaptat la noua epocă în care intrăm, bazat pe principiile echităţii şi solidarităţii. Pur şi simplu, alegerile pe care le facem astăzi ne vor determina traiectoria în deceniile ce vor urma." Priorităţile sale pentru următorii cinci ani includ un răspuns durabil la pandemia de COVID-19 şi consecinţele acesteia, abordarea cuprinzătoare a păcii şi securităţii, pace cu natura şi promovarea acţiunii climatice, implementarea obiectivelor de dezvoltare durabilă, centralitatea drepturilor omului, avansarea egalităţii de gen, valorificarea revoluţiei digitale, promovarea multilateralismului.
Alegerea Secretarului General al ONU reprezintă, întotdeauna, un moment crucial. Candidaţii trebuie să posede calităţi profesionale, să fie acceptaţi la nivel politic şi de către opinia publică. În cea mai importantă funcţie din sistemul ONU este nevoie nu doar de o persoană cu experienţă şi un manager priceput. În egală măsură, este necesar un lider vizionar, cu autoritate morală, capabil să ghideze organizaţia prin arealul extraordinar de larg al provocărilor globale actuale şi să o conducă prin puterea exemplului, în vremuri în care nu există substitut la legitimitatea ONU.
În atât de apreciata carte autobiografică "Promisiuni de respectat" (Promises to Keep), Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, mărturiseşte că filosofia sa de viaţă a fost inspirată de către bunicul său: "El a vrut să înţeleg două lucruri foarte importante: Primul, că nimeni, niciun grup, nu este deasupra celorlalţi. Cei aflaţi în serviciul public sunt obligaţi să se poziţioneze la nivelul fiecăruia, fie că sunt de acord sau nu cu ce spune persoana respectivă. Şi, în al doilea rând, că politica este o chestiune de onoare personală. Cuvântul unui om este angajamentul său. Dacă ţi-ai dat cuvântul, trebuie să îl respecţi."
La 7 mai 2021, Antonio Guterres spunea în faţa Adunării Generale a ONU: "Mă simt extrem de recunoscător pentru oportunităţile extraordinare pe care le-am avut în viaţă şi ştiu cât de important este să le onorezi în serviciul umanităţii, pentru un scop nobil şi cu cea mai mare smerenie. Noi existăm pentru a-i servi pe oameni. Acest principiu mi-a ghidat întreaga viaţă." El este pregătit să continue la cârma Organizaţiei Naţiunilor Unite. Decizia stă în mâinile celor 193 de state membre.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
