Un număr mic dintre acestea chiar au concretizat aceste intenții, fapt ce va fi suportat de studenții acestora la începutul primului semestru din viitorul an universitar. Începând cu 1 martie 2018, salariul brut pentru angajații din domeniul educației au crescut cu 20%, iar anumite universități consideră că sumele de bani necesare în urma creșterii trebuie acoperite din buzunarele studenților.
"Această situație se datorează politicilor guvernamentale în acest domeniu din perioada 2015-2018, salariile cadrelor didactice crescând cu peste 200%. Apreciem aceste creșteri ca fiind un fapt pozitiv și subliniem că milităm constant pentru ca educația să fie finanțată corespunzător. Totuși, trebuie să constatăm cu regret că acestea nu au fost nicidecum corelate cu asigurarea unui mediu de calitate crescândă a procesului de predare și învățare.
Faptul că s-a investit în personalul universităților reprezintă un lucru salutar. Problema este dată de faptul că aceste creșteri nu au fost corelate cu indicatori de performanță. Practic, profesorilor li s-a dublat salariul fără a fi cerut nimic în plus din partea acestora.
Părerea studenților nu este considerată extrem de relevantă
În același timp, din păcate, părerea studenților nu este considerată extrem de relevantă atunci când vine vorba de evaluarea periodică a cadrelor didactice și de stabilirea unui sistem de retribuire bazat pe criterii de performanță vizând, în primul rând, activitatea didactică. Acest aspect nu poate fi considerat ca fiind în acord cu principiile și valorile academice ale procesului Bologna, pe care sistemul nostru de învățământ superior și implicit universitatea noastră și le-a asumat și le promovează cel puțin la nivel declarativ", a transmis ANOSR într-un comunicat de presă.
Finanțarea de bază pentru anul 2017 a avut o creștere de circa 22%, iar Ministerul Educației Naționale (MEN) apreciază aceste fonduri ca fiind suficiente pentru a acoperi creșterile salariale în majoritatea instituțiilor de învățământ superior. În acelea unde creșterea finanțării de bază nu acoperă aceste creșteri, putem discuta despre probleme de management universitar. Dar totuși, există tot mai multe universități în care se discută despre creșterea taxelor de școlarizare pentru a acoperi creșterile salariale.
Finanțarea suplimentară
De asemenea, trebuie să constatăm nu a existat un interes deosebit al instituțiilor de învățământ superior raportat la finanțarea suplimentară, cea care se acordă în baza unor criterii de performanță. Aceasta era o sursă de unde universitățile puteau suplimenta veniturile obținute din partea MEN, mai transmite sursa citată.
În aceste condiții, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România solicită instituțiilor de învățământ superior de stat să nu împovăreze financiar studenții pentru a acoperi creșterile salariale ale profesorilor, ci să participe în mod activ la dezvoltarea unui model educațional bazat pe performanță. Totodată, reiterăm solicitările către Ministerul Educației Naționale, către Guvernul României și către actorii politici să contribuie la asigurarea unei finanțări adecvate pentru sistemul educațional, direcționând cel puțin 6% din PIB către acest domeniu.
„Creșterile salariale, mai mult decât necesare de altfel, trebuie să fie dublate de măsuri care să conducă la îmbunătățirea prestației acestora. Creșterea taxelor de școlarizare în vederea plății acestor sume încalcă un principiu simplu: calitatea învățământului superior nu depinde doar de salarizarea cadrelor didactice. Considerăm că este un moment oportun pentru ca unele universități să înceapă un proces de reorganizare a ofertei educaționale, respectiv să coreleze suplimentele salariale în raport cu performanța instituțională” - Marius DEACONU, președinte ANOSR.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
