Data de 21 mai aduce, anul acesta, o coincidență cu o puternică încărcătură spirituală și simbolică pentru români. La 40 de zile după Paște, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Domnului, unul dintre cele mai importante momente din calendarul religios. În aceeași zi sunt marcați și Sfinții Împărați Constantin și Elena, dar și Ziua Eroilor, dedicată memoriei celor care și-au pierdut viața pentru România.
Este una dintre puținele zile din an în care dimensiunea religioasă, tradiția populară și memoria națională se suprapun aproape perfect, transformând 21 mai într-un reper aparte pentru comunitățile din întreaga țară.
Înălțarea Domnului, sărbătoarea care încheie cele 40 de zile de după Paște
Potrivit tradiției creștine, după Înviere, Iisus Hristos s-a arătat ucenicilor timp de 40 de zile, înainte de a Se înălța la cer de pe Muntele Măslinilor, în apropiere de Ierusalim. Evenimentul este relatat în Faptele Apostolilor și reprezintă unul dintre momentele fundamentale ale credinței creștine.
Înainte de Înălțare, Mântuitorul le-a promis apostolilor trimiterea Duhului Sfânt, făgăduință împlinită ulterior la Rusalii. De atunci, sărbătoarea este celebrată anual în joia din a șasea săptămână după Paște.
În această zi, credincioșii folosesc salutul tradițional „Hristos S-a înălțat!”. Răspunsul, asemănător cu cel de Paște, este „Adevărat S-a înălțat!”
Pentru mulți români, Înălțarea nu este doar un moment de rugăciune, ci și o zi legată de reculegere, liniște și continuitatea unor obiceiuri vechi, păstrate din generație în generație.
Ziua Eroilor, comemorare națională în zi de sărbătoare
Tot pe 21 mai este marcată și Ziua Eroilor. Asocierea acestei comemorări cu praznicul Înălțării a fost decisă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române încă din 1920, iar ulterior reconfirmată prin hotărâri sinodale și prin lege.
Astfel, Înălțarea Domnului a devenit oficial și zi de cinstire a eroilor români căzuți pe fronturi, în lagăre sau în închisori.
În bisericile din întreaga țară sunt oficiate slujbe de pomenire, iar în numeroase localități au loc ceremonii militare, depuneri de coroane și momente de reculegere dedicate celor care și-au sacrificat viața pentru țară.
Constantin și Elena, figurile care au schimbat istoria creștinismului
Anul acesta, 21 mai aduce și prăznuirea Sfinților Împărați Constantin și Elena, două dintre cele mai importante personalități ale lumii creștine.
Împăratul Constantin este cunoscut drept conducătorul care a oferit libertate creștinismului în Imperiul Roman, deschizând drumul transformării sale într-o religie acceptată oficial. Tot lui i se atribuie stabilirea duminicii ca zi de odihnă.
Mama sa, Elena, rămâne asociată în tradiția creștină cu descoperirea Sfintei Cruci și cu ridicarea unor lăcașuri de cult în locuri considerate sfinte.
Sărbătoarea este însoțită, în multe zone ale țării, de tradiții și interdicții păstrate de secole. În credința populară, ziua de 21 mai nu este potrivită pentru muncile câmpului sau pentru activitățile gospodărești importante, deoarece acestea nu ar aduce spor.
Obiceiuri vechiși credințe păstrate în sate
În tradiția populară, Înălțarea Domnului mai este cunoscută și sub numele de Ispas. Legenda spune că Ispas ar fi fost un cioban care a asistat în tăcere la momentul Înălțării și a dus apoi vestea mai departe.
De această sărbătoare sunt legate numeroase obiceiuri rurale. Oamenii poartă la brâu frunze de nuc sau folosesc leuștean pentru protecție împotriva relelor și a bolilor. În unele sate, gospodarii împodobesc casele și mormintele cu ramuri de paltin, iar pentru pomenirea morților se împart pâine caldă, brânză, ceapă verde și rachiu.
Tot acum sunt sfințite plantele considerate tămăduitoare, iar tradiția spune că aceasta este ultima zi în care mai pot fi înroșite ouă.
CITEȘTE ȘI: Sfinții Constantin și Elena: Aproape 1,8 milioane de români își sărbătoresc onomastica