În contextul grevelor recente ale magistraților, premierul Ilie Bolojan a insistat că salarizarea acestora ar trebui să reflecte activitatea depusă efectiv, având în vedere decizia judecătorilor și procurorilor de a soluționa doar cauzele urgente. Nemulțumirile magistraților sunt concentrate, în special, pe modificările legislației privind vârsta de pensionare. Totodată, și avocații semnalează dificultăți în exercitarea activității lor profesionale, iar unii au protestat spontan, solicitând autorităților să inițieze un dialog real pentru a găsi soluții care să asigure buna funcționare a instanțelor și parchetelor în beneficiul cetățenilor.
Prim-ministrul a subliniat că Ministerul Justiției are posibilitatea de a purta un dialog constructiv atât cu magistrații, cât și cu Consiliul Superior al Magistraturii, mai ales într-un context în care activitatea judiciară este parțial suspendată. În opinia sa, dacă anumite activități sunt amânate sau încetate temporar, ar fi rezonabil ca și plata salariilor să reflecte această situație.
Ministrul Justiției a precizat recent că există două realități simultane: pe de o parte, legea interzice greva în rândul magistraților, astfel încât activitatea judiciară nu poate fi oprită complet; pe de altă parte, judecătorii și procurorii, datorită independenței lor profesionale, au libertatea de a decide asupra ordinii și priorității soluționării cauzelor. În acest context complex, rămâne însă o întrebare esențială: cum este protejat interesul cetățeanului și accesul acestuia la justiție? Ministrul a venit cu explicații.
"Cetățeanul nu trebuie să sufere din toată această situație. Suntem într-o ecuație destul de complicată din punct de vedere juridic"
“În primul rând, cetățeanul nu trebuie să sufere din toată această situație. Nu este pentru prima dată când ne confruntăm cu astfel de proteste ale magistraților. Au mai existat în istorie. Cu siguranță trebuie să fie soluționate cauzele care au caracter urgent și care au caracter necesar. Așa cum am subliniat și cum repet, pentru că acesta este cadrul legislativ în care acționăm, greva nu este permisă, iar aceste forme de protest sunt stabilite de fiecare adunare generală a instanțelor sau a parchetelor și configurate în raport de ceea ce se hotărăște să se soluționeze sau nu. Prim-ministrul are dreptate; este necesar dialogul.
Dialog a existat și până la adoptarea legii care de fapt face obiectul nemulțumirii magistraților. După cum știți, a existat inclusiv o mediere făcută de președintele României. Dialogul rămâne în continuare preocuparea noastră principală, pentru că în momentul de față nu există un instrument legal prin care guvernul să poată pune stop acestor proteste. Pe de altă parte, în ceea ce privește salarizarea, plata indemnizațiilor, publicul trebuie să cunoască că nu guvernul are această prerogativă. Bugetul pentru plata indemnizațiilor magistraților este la Înalta Curte de Casație și Justiție și, în consecință, nu există niciun fel de posibilitate ca vreun membru al guvernului să facă o verificare cu privire la modul în care magistrații merg la serviciu și eventual să aplice consecințe financiare.
O eventuală măsură de acest gen se poate adopta de către cei îndreptățiți, adică Inspecția judiciară, doar în ipoteza în care s-ar stabili că există o abatere disciplinară, adică o atingere semnificativă adusă activității desfășurate în mod individual de fiecare magistrat. Deci suntem într-o ecuație destul de complicată din punct de vedere juridic, dialogul rămâne calea cea mai importantă și în primul și în primul rând responsabilitatea fiecăruia dintre noi față de cetățean”, a explicat ministrul Justiției, Radu Marinescu, la Radio România Actualități.
Deși există nemulțumiri privind modificările statutului magistraților, majoritatea continuă să soluționeze cazurile urgente
Ministrul a subliniat că, deși există nemulțumiri privind modificările statutului magistraților, majoritatea continuă să soluționeze cazurile urgente, protejând astfel drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. El a comparat responsabilitatea magistraților cu cea a medicilor, evidențiind importanța independenței și a răspunderii individuale:
“Așa cum spuneam, orice fel de independență, pe care e foarte bine că o au magistrații, se însoțește și de o mare responsabilitate. După cum spun mai multe voci, și paralela este foarte potrivită, medicul are un jurământ depus, la fel cum are și magistratul, și medicul are și o responsabilitate imensă față de viața pacientului. La fel, bineînțeles și magistratul față de destinul juridic al celui care este în fața sa și care bineînțeles că privește cu mare speranță și cu nerăbdare la soluționarea cu celeritate a speței sale. Am mers în țară și voi merge în continuare, am discutat cu magistrații, cu procurorii, cu judecătorii.
Vreau să vă spun că peisajul este diferit. Dincolo de această nemulțumire cu privire la modificarea statutului, pe care în cheie constituțională o va dezlega foarte curând Curtea Constituțională, peisajul acesta al protestului arată diferit, în sensul că sunt judecători, sunt procurori, care înțeleg faptul că cetățeanul nu are nicio vină și care soluționează cea mai mare parte a cauzelor pe care le au pe rol. Tocmai de aceasta vă spuneam că este greu de abordat sau cred că formula noastră este foarte potrivită, sunt multe ecuații aici, cred că sunt atâtea ecuații câte instanțe și parchete sunt, pentru că de la fiecare entitate judiciară la cealaltă există diferențe.
Există diferențe nu numai în mod global la o entitate judiciară, ci și de la un complet la altul sau de la un procuror la altul. Fiecare vede lucrurile în mod diferit și soluționează cauzele într-un mod diferit, însă important este ca până la urmă, în toată această manifestare a nemulțumirii, să nu fie afectate drepturile și libertățile fundamentale ale cetățeanului. Acesta este mesajul meu, mesaj de colaborare, mesaj de dialog onest și mesaj de responsabilitate, mai ales în vremuri foarte dificile când nu trebuie să pierdem încrederea rămasă în actul de justiție din partea cetățeanului”, a continuat ministrul Justiției, Radu Marinescu.
"Curtea Constituțională va da o dezlegare, în funcție de asta executivul va vedea ce este de făcut"
Referitor la posibilitatea ca legea contestată să nu mai fie adoptată, ministrul a subliniat că totul depinde de decizia Curții Constituționale, iar guvernul va acționa în concordanță cu cadrul legal:
“Bun, suntem tot într-o ecuație, dacă am folosit cuvântul și a devenit nota discuției noastre, suntem într-o ecuație constituțională care este firească într-un stat de drept. Curtea Constituțională va da o dezlegare, în funcție de asta executivul va vedea ce este de făcut în continuare pentru a-și îndeplini programul de guvernare.
Eu sper un singur lucru, ca noi toți, actorii publici, fie că vorbim de puterea judecătorească, de puterea executivă, de puterea legislativă, de Curtea Constituțională, să ne mișcăm în firescul datoriei noastre legale și constituționale. Sper să înceteze aceste proteste, sper ca orice fel de demers ulterior să fie făcut cu bună credință, cu dialog loial și în interesul societății anumite”, a concluzionat ministrul Justiției.