Dezinformarea devine o amenințare tot mai mare la adresa democrației și a încrederii în instituțiile statului, fenomen amplificat de dezvoltarea inteligenței artificiale și de răspândirea rapidă a informațiilor false în mediul digital.
Subiectul a fost dezbătut în cadrul conferinței științifice „Combaterea dezinformării, scut al democrației”, organizată de Universitatea „Titu Maiorescu”, pe 14 octombrie, eveniment la care au participat reprezentanți importanți din domenii securităţii și al educaţiei.
Vicepreședintele Universității „Titu Maiorescu”, Prof. univ. dr. Valentin Pau, și-a exprimat admirația față de amploarea conferinței, spunând că o viață întreagă dedicată învățământului îi permite să confirme cât de puternic influențează dezinformarea existența noastră de zi cu zi.
Prof. univ. dr. Valentin Pau: Tinerii trebuie pregătiți să recunoască și să combată dezinformarea
Prof. univ. dr. Pau a subliniat necesitatea ca tinerii să fie pregătiți încă de la vârste fragede să recunoască și să reziste tentativelor de dezinformare.
Mai mult decât atât, acesta a evidențiat un contrast important: dacă în domeniul informaticii dispunem de o gamă variată de mecanisme de protecție, în fața dezinformării rămânem, într-o bună măsură, lipsiți de apărare.
O posibilă soluție în acest sens ar fi, consideră el, conceperea unor mijloace de comunicare care, prin însăși construcția lor, să nu poată fi folosite pentru a dezinforma. La nivel național, provocarea majoră o reprezintă dezvoltarea unor instrumente de protecție capabile să apere atât cetățenii, cât și instituțiile, întrucât, într-un haos informațional, suntem cu toții vulnerabili. Acesta a făcut, de asemenea, un apel la continuarea cercetărilor dedicate fenomenului dezinformării.
În cadrul conferinței a luat cuvântul și dr. ing. Victor Vevera, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică. Acesta a precizat că inteligența artificială reprezintă un subiect complex și provocator, întrucât a devenit o parte din viața oamenilor și poate crea o realitate paralelă cu aceștia. Pentru nativii digitali, spune Victor Vevera, este foarte greu să decidă ce este real și ce este sinteza inteligenței artificiale.
Dr. ing. Victor Vevera: Inteligența artificială amplifică dezinformarea și amenințările hibride
„Trebuie să luăm în considerare că AI-ul vine cu un pas mult mai departe. Și dacă dezinformare exista și înainte, acum există mai mult. De ce? Pentru că AI-ul, până la urmă, face parte din viața noastră și va face parte de acum înainte. AI-ul poate să creeze o realitate paralelă cu noi. Ați văzut acele clipuri care sunt realizate cu tehnologie AI prin care se imită persoane, voci, mesaje. Se creează, pur și simplu, alte evenimente.
Luați în considerare halucinațiile pe care poate să le aibă un chat, care își creează o realitate, pentru că el trebuie să își îndeplinească obiectivul; și veți avea nu numai partea de dezinformare, care este făcută cu un scop, ci partea de dezinformare pe care o poate face tehnologia fără să ne dăm seama. Partea mai complicată pentru nativii digitali, care nu au stat să facă sinteză, să facă comparație, să citească o carte în formatul clasic, va fi greu să înțeleagă, să-și dea seama care parte este reală și care nu, într-un raport - o sinteză făcută de AI.
Și dacă mergem pe ideea că AI-ul poate fi folosit ca o armă într-un război hibrid pe zona de dezinformare, astfel încât să poată să ducă la atacuri asupra unor site-uri, care au zone de site-uri validate, atacuri asupra unor entități... S-au văzut toate aceste atacuri, care au fost capturarea unor baze de date și cererea de răscumpărare pentru ele, unde s-au discutat și foarte multe informații. Informații care erau reale sau mai puțin reale, care erau sau nu în conformitate cu ceea ce se întâmpla”, a declarat dr. ing. Victor Vevera, în cadrul conferinței.
Directorul general al ICI București a evidențiat importanța educației și a mediului universitar în formarea capacității de a distinge informațiile reale de cele false sau manipulate. Acesta a susținut că reglementarea inteligenței artificiale trebuie completată de măsuri concrete și de educarea tinerilor pentru utilizarea responsabilă a noilor tehnologii.
Educația și universitățile, esențiale în combaterea dezinformării
„Partea de dezinformare ține foarte mult de zona de academie la modul general, în sens medieval, pentru că, atât timp cât tu ești nepregătit, nu o să înțelegi niciodată să poți să faci singur această analiză și această decelare de ceea ce înseamnă realitatea și ceea ce înseamnă o realitate creată artificial, în ceea ce înseamnă realitatea și o realitate care este manipulată într-un sens sau altul, că, până la urmă, zona de dezinformare face parte din orice model de război hibrid. Și având în vedere contextul general în care ne aflăm: războiul din Ucraina, care este chiar la granițele noastre, ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, alte focare de conflict la modul general. Luați în considerare războaiele comerciale, care reprezintă o manifestare totală a folosirii dezinformării sau, pur și simplu, activitățile criminale care folosesc partea de dezinformare în scopurile lor.
Și mergând pe ideea că tehnologia este la îndemâna tuturor, din păcate - dacă este folosită într-un mod negativ - există toată partea de reglementare a folosirii AI-ului, iar Comisia Europeană face pași foarte mari în ceea ce înseamnă partea de reglementare. Reglementarea, însă, fără o capacitate de impunere a acesteia sau de a veni cu contramăsuri, nu o să obțină rezultatele pe care ni le dorim. Și, atunci, trebuie să pornim de la bază, partea de educație și aici zona universitară, cea de învățământ are un rol extraordinar de important, pentru că tinerii trebuie învățați să poată folosi, în primul rând, AI-ul, și celelalte tehnologii într-un sens pozitiv și să o poată folosi într-un mod în care să înțeleagă clar puterea pe care o au și zona unde ar trebui să ajungă.
Combaterea dezinformării este un scut al democrației. Este, pentru că dezinformarea este un atac la adresa democrației. Tehnologia democratizează accesul la informație; pe de altă parte, prin acest acces facil la informație, creează și noi vulnerabilități. Trebuie să învățăm să trăim cu noile tehnologii și cu partea de dezinformare și s-o combatem”, a mai spus dr. ing. Victor Vevera, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică.
Și lect. univ. dr. Valentin Vâlcu a vorbit despre inteligența artificială, aducând în discuție și politizarea AI-ului. Acesta a amintit că președintele american Donald Trump a impus în discursul public sintagma „superinteligență”.
„Președintele Trump a spus că cei care folosesc sintagma 'inteligență artificială' sunt inamici ai Casei Albe, nu folosesc corect superinteligența - e cuvântul pe care dânsul l-a desemnat, Acum, e corect, e incorect... Nu contează cine are dreptate - dânsul are puterea și poate să definească așa cum dorește”, a spus Val Vâlcu.
Val Vâlcu: Lipsa de discernământ favorizează dezinformarea și manipularea
Apoi, directorul editorial al DCNews a ridicat o serie de întrebări importante: „Unde se situează astăzi linia de demarcație dintre libertate și cenzură?”, „Care este principalul factor ce favorizează dezinformarea?”, „Ce se poate face pentru ca să nu devenim 'fraierii informaționali' ai unor interese oculte, financiare, politice sau de altă natură?”. Răspunsul la cea de-a doua întrebare l-a constituit, în viziunea sa, lipsa de competență: „Lipsa de discernământ îi ajută pe cei care manipulează sau dezinformează să-și îndeplinească scopul”.
Pe fondul trecerii de la o economie a bunurilor la o economie a simbolurilor, dezinformarea capătă o dimensiune care o transformă într-o chestiune de securitate națională. Pentru a descrie acest fenomen, Val Vâlcu a propus acronimul MAD (Massive Attack of Distractions), reinterpretând celebrul acronim MAD cunoscut, în mod consacrat, ca Mutually Assured Destruction (distrugerea reciprocă asigurată) și reamintind, totodată, că Doctrina Gherasimov anunța încă din 2013 apariția războiului hibrid.
Nu în ultimul rând, Val Vâlcu a arătat că presa digitală impune criteriile formulate de Levy - simplitatea, polarizarea și diminuarea spiritului critic -, care favorizează răspândirea dezinformării.
Discuţiile vor fi editate într-un volum ştiinţific
„Conferința Științifică 'Combaterea dezinformării, scut al democrației' a constituit un eveniment academic de elită, pe o temă de importanță fundamentală atât pentru mediul academic, educație și cercetare, cât și pentru existența cotidiană, societate și evoluția acesteia. Manifestarea s-a remarcat prin participare, prin conținutul intervențiilor, idei, interpretări și perspective, prin calitatea și nivelul științific al abordărilor. Comunicările vor fi editate în volumul de proceedings al Conferinței, care va constitui un punct de reper în domeniile de specialitate”, a transmis Universitatea Titu Maiorescu într-un comunicat de presă.
Conferința a fost organizată de Universitatea Titu Maiorescu din București împreună cu Academia Oamenilor de Știință din România, prin Secția de Științe Militare.