Judecătorul Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a declarat, pentru DCNews, că după referendum, CCR a validat ”numărul de participanți, modul de desfășurare, pentru că asta face CCR, validează rezultatul”. Prin urmare, în primă fază, CCR a validat referendumul din punct de vedere numeric.
Cu privire la decizia de astăzi, judecătorul Augustin Zegrean afirmă că CCR nu a invalidat prima întrebare a referendumul, ci modul în care parlamentarii au scris proiectul de lege:
”CCR astăzi nu a discutat întrebările de la referendum sau rezultatul referendumului. CCR, astăzi, a analizat proiectele de lege de punere în aplicare a răspunsurilor de la referendum. CCR nu a invalidat astăzi referendumul, nu l-a atacat pe președinte, nu a dat o decizie împotriva președintelui, Curtea a analizat proiectele de lege care sunt deficitare.
Fostul președinte al CCR a adăugat că ”N-au decât să facă proiecte de lege corecte și vor trece de Curte. Aceste proiecte pot fi îmbunătățite în Parlament, unde se vor dezbate și n-au decât să scrie cum trebuie, conform cu Constituția, pentru că aceste proiecte urmează să facă parte din Constituție, nu pot să scrii orice în Constituție.”
Plenul CCR a luat astăzi în dezbatere propunerea legislativă de revizuire a Constituției României, inițiată de deputați ai grupurilor parlamentare USR, PNL, PMP și PRO Europa, din Camera Deputaților.
Cu unanimitate de voturi a celor opt judecători CCR prezenți, s-a decis cu privire la ”Art.I pct.1 [cu referire la art.37 alin.(3)]: „(3) Nu pot fi aleși în organele administrației publice locale, în Camera Deputaților, în Senat şi în funcția de Președinte al României cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării", că se pot atașa hotărârii judecătorești de condamnare definitivă consecințe extrapenale, precum interzicerea unor drepturi, fiind declarată această primă parte ca una care nu încalcă limitele prevăzute în Constituție, cu anumite observații.
Cu privire la Art.I pct.3 [cu referire la art.73 alin.(3) lit.i)], pct.4 [cu referire la art.74 alin.(2) şi (3)] şi pct.5 [cu referire la art.94 lit.d)] cu privire la ”eliminarea atributului Statului de a acorda amnistia sau graţierea colectivă/ individuală pentru „fapte de corupţie".”, CCR a constatat că ”o interdicţie constituţională prestabilită în privinţa vocaţiei cetăţenilor care au săvârșit o anumită categorie de infracţiuni de a beneficia de amnistie sau graţiere încalcă principiul egalităţii, garanţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană, valoare supremă a statului român. Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere, afectând, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor. Astfel, o categorie de cetăţeni este privată de o vocaţie pe considerente cu caracter circumstanţial, ceea ce, în această privinţă, echivalează cu o suprimare a demnităţii umane şi a principiului egalităţii.
Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României nu respectă justul echilibru între două interese generale, şi anume cel de a se executa/ a se considera executată o hotărâre judecătorească de condamnare numai pe considerente care ţin de conduita condamnatului, expresie a efectivităţii justiţiei penale, şi cel al respectării demnităţii umane şi a principiului egalităţii, afectându-se, astfel, echilibrul sensibil existent între cele două interese ale statului şi societăţii.
Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv Preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală şi valabilă ad aethernam de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni.”
VEZI mai mult în DOCUMENTUL CCR
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
