Măsura desfăşurării Gărzii naţionale, confirmată la Washington de şeful diplomaţiei mexicane, Marcelo Ebrard, se adaugă altor gesturi menite să-l 'îmbuneze' pe preşedintele american Donald Trump. Totodată, autorităţile mexicane au decretat îngheţarea conturilor bancare a 26 de traficanţi de persoane, extrădarea a 100 de hondurieni şi arestarea unor activişti pentru drepturile migranţilor.
Miercuri, forţele de securitate mexicane au reţinut 420 de migranţi, blocând avansarea unei caravane de circa 1.200 de migranţi fără documente de călătorie care intraseră pe teritoriul ţării venind din Guatemala, cu intenţia de a ajunge în Statele Unite Trump acuză Mexicul că nu face aproape nimic pentru a împiedica traversarea teritoriului său de către migranţi din America Centrală care, deplasându-se în grupuri mari, sfârşesc prin a intra clandestin în SUA pentru a cere azil.
Trump a anunţat pe 30 mai că SUA vor impune din 10 iunie taxe vamale de 5% pe toate bunurile provenite din Mexic atât timp cât vor continua să sosească migranţi clandestini pe la frontiera mexicană. Taxele vamale ar putea creşte la 10% de la 1 iulie şi apoi cu câte 5 puncte procentuale în fiecare lună până la limita de 25% în octombrie. Concret, SUA vor ca autorităţile mexicane să-şi întărească controalele la frontiere, să lupte mai mult împotriva corupţiei membrilor pazei de frontieră şi, mai ales, să se ocupe de aceşti migranţi pe teritoriul Mexicului, prima ţară sigură de pe traseul solicitanţilor de azil.
'Sunt optimist, vom ajunge la un acord', a declarat preşedintele mexican Andres Manuel Lopez Obrador, care se va deplasa sâmbătă la frontieră pentru a apăra 'demnitatea Mexicului'. La Washington, negocierile avansează, însă este puţin probabil să fie încheiat un acord în absenţa preşedintelui Trump, care va reveni în SUA de-abia vineri seară. Conform cotidianului Washington Post, Mexicul s-a angajat să construiască mai multe centre de retenţie şi puncte de control pentru a-i descuraja pe migranţi. Negociatorii prezenţi la Washington au examinat, de asemenea, varianta aplicării pe continent a sistemului practicat în Uniunea Europeană, prin care cererile de azil să fie analizate în prima ţară în care migranţii pun piciorul.
Aceasta ar însemna că SUA i-ar putea trimite pe solicitanţii de azil guatemalezi în Mexic, iar pe hondurieni şi salvadorieni în Guatemala. Marea majoritate a celor 144.000 de migranţi arestaţi sau respinşi în mai la frontiera sudică a SUA erau originari din aceste trei ţări, printre cele mai sărace şi mai violente de pe continent. Cei mai mulţi au depus cerere de azil în SUA, ceea ce obligă autorităţile să le examineze dosarele. Până la instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, doar 20.000 de migranţi erau arestaţi în fiecare lună la frontieră. Creşterea este provocată 'de ceea ce se întâmplă în ţările de origine, dar şi de faptul că migranţii ştiu că nu vor fi expulzaţi dacă sunt împreună cu un copil', a declarat la CNN o responsabilă a pazei de frontieră americane, Carla Provost, menţionând că 23.000 de minori au fost reţinuţi de la începutul anului, 'o cifră fără precedent', relatează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
