S-a descoperit, recent, că oamenii ar fi mâncat alge marine timp de mii de ani înainte ca acestea să dispară în mare parte din dietele noastre, notează The Conversation, informație preluată și de Reurers.
Echipa de cercetare a descoperit dovezi moleculare care arată că europenii au mâncat alge marine și plante acvatice de apă dulce încă din epoca de piatră și au continuat să le prepare în diferite feluri inclusiv în Evul Mediu, înainte de a dispărea din farfuriile noastre. Astăzi le întâlnim cu preponderență în țările asiatice, însă în perioadele amintite erau nelipsite din meniu.
Dovezile provin din rămășițele scheletice, mai exact din placa dentară întărită care s-a format în jurul dinților acestor oameni când erau în viață. Multe secole mai târziu, aceste depuneri conține încă molecule care înregistrează alimentele pe care oamenii le-au ingerat.
S-au analizat reziduurile de la 74 de schelete din 28 de situri arheologice din Europa. Siturile se întind pe o perioadă de câteva mii de ani, începând din Mezolitic, când oamenii vânau și își procurat hrana, până în Neolitic și mai apoi Evul Mediu.
Rezultatele sugerează că algele marine au fost o parte obișnuită a dietei pentru perioadele de timp studiate și au devenit un aliment marginal doar relativ recent.
Deloc surprinzător, majoritatea site-urilor unde se presupune că ar fi fost consum intens de alge marine sunt de coastă. Dar s-au găsit, de asemenea, dovezi din situri interioare care arată că oamenii ingerau și alte plante acvatice de apă dulce, inclusiv crini, iarbă marină și varză de mare.
"Am identificat mai multe tipuri de molecule în resturile dentare care, în mod colectiv, sunt caracteristice algelor marine. Ne referim la aceștia drept „biomarkeri”. Acestea includ un set de compuși chimici numiți alchilpiroli. Când detectăm acești compuși împreună în același loc, putem fi destul de siguri de unde provin. Același lucru este valabil și pentru alți compuși caracteristici algelor marine și plantelor de apă dulce" spun cercetătorii.
De la delicatesă la aliment "de umplutură"
Astăzi, algele marine sunt adesea văzute ca "moștenirea rea" a plajelor. Se acumulează la nivelul apei marii, unde poate crea o barieră alunecoasă și uneori urât mirositoare.
Cu toate acestea, lumea algelor este una fascinantă. Există peste 10.000 de specii de alge marine în întreaga lume care trăiesc în zona intertidale (unde oceanul se întâlnește cu pământul între maree înaltă și joasă) și zona subtidală (o regiune sub zona intertidale care este acoperită continuu de apă). Aproximativ 145 dintre aceste specii sunt consumate astăzi și în unele părți ale Asiei este ceva obișnuit. Cu toate acestea, în Europa nu sunt niciodată servite ca fel principal ci mai degrabă sunt "de ajutor" la prepararea rolelor de sushi și... cam atât.
Algele marine sunt comestibile, hrănitoare, cu potențial curativ. Deși consumul excesiv poate provoca intoxicație cu iod, nu există specii intertidale otrăvitoare în Europa. De asemenea, sunt la liber pe tot parcursul anului și accesibile oricând în supermarketuri.
Cum sunt studiate algele
Tehnicile de studiere a moleculelor din vestigiile arheologice există de ceva timp. O metodă cheie este cunoscută sub denumirea de analiză a izotopilor stabili carbon/azot (C și N). Acesta este utilizat pe scară largă pentru a reconstrui diete antice umane și animale pe baza proporțiilor relative ale acestor elemente în colagenul osos. Dar prezența plantelor a fost greu de identificat, din cauza conținutului scăzut de azot al acestora.
Dovezile legate de meniurile din trecut care conțineau și alge marine au existat tot timpul, dar abia acum au fost descoperite. Se crede că vânătorii-culegători din mezolitic mâncau o mulțime de fructe de mare, dar că atunci când oamenii au început să cultive, s-au concentrat pe alimentele provenite de pe uscat, cum ar fi animalele. Ar fi și motivul pentru care algele au început, încet încet, să dispară din meniul de zi cu zi al europenilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
