China a recunoscut luni că balonul observat deasupra Americii Latine şi desemnat de Statele Unite ca dispozitiv de "supraveghere" chiar provine din China, dar este "de natură civilă", relatează Agerpres, citând France Presse.
Anunțul vine în contextul în care armata americană a doborât sâmbătă, la ordinul preşedintelui Joe Biden, un prim balon chinezesc ce zbura de câteva zile deasupra Statelor Unite, provocând critici puternice din partea Beijingului.
Cu o zi înainte, Departamentul Apărării SUA a indicat că a reperat un al doilea "balon de supraveghere chinezesc" deasupra Americii Latine. Columbia a anunţat în weekend că un balon a zburat deasupra teritoriului său. Forţele aeriene columbiene au declarat că balonul a fost detectat vineri dimineaţă şi monitorizat până când a părăsit spaţiul aerian naţional.
VEZI ȘI: Un nou balon "spion", observat în Columbia
Analiză Reuters: Forţele armate chineze sunt tot mai interesate de baloanele de mare altitudine
În contextul confruntării dintre China şi Statele Unite privind balonul considerat de Washington un mijloc de supraveghere chinez, Reuters arată luni că zeci de documente de la Beijing indică un interes tot mai mare pentru utilizarea tehnologiei baloanelor în scopuri militare.
Ministerul chinez de Externe a insistat că balonul care a survolat SUA era un aparat ştiinţific în derivă, însă mai mulţi cercetători militari din China au susţinut recent, în documente accesibile public, că astfel de baloane ar trebui dezvoltate în continuare şi desfăşurate în anumite misiuni.
Pentru ce au fost create aceste baloane "spion"
Un articol publicat în aprilie anul trecut de cercetători de la un institut militar pentru "aeronave speciale" arată că una din aplicaţiile utile ale baloanelor este testarea apărării antiaeriene a inamicului. Balonul poate "declanşa şi mobiliza sistemul antiaerian al inamicului, asigurând condiţii pentru implementarea cercetării electronice, evaluarea capacităţilor de detectare timpurie şi a capacităţilor operaţionale de reacţie ale sistemelor de apărare antiaeriană", susţin autorii.
Articolul respectiv, precum şi altele din publicaţii controlate de armată, indică interesul structurilor militare chineze privind modul în care au fost folosite în trecut baloanele de către Statele Unite şi alte ţări, precum şi intenţia clară de a reduce decalajul în acest domeniu, apreciază Reuters.
Baloanele se folosesc şi în scopuri ştiinţifice, cum ar fi monitorizarea condiţiilor meteorologice, inclusiv de către agenţii similare cu Administraţia Meteorologică a Chinei.
Statele Unite încearcă să recupereze fragmente din balonul doborât sâmbătă de un avion de luptă american în largul coastei Carolinei de Vest. China a condamnat aşa-numita "reacţie exagerată" şi a avertizat că ar putea recurge la represalii.
China are și alte mijloace mai discrete de culegere a informaţiilor
Deşi unii oficiali americani observă că China dispune de mijloace mai discrete şi mai sofisticate de culegere a informaţiilor, inclusiv de o reţea de sateliţi-spion, articolul citat atrage atenţia şi asupra costului redus al utilizării baloanelor, care constituie un argument pentru desfăşurarea lor în continuare.
"Ca reacţie la ameninţarea tot mai mare din partea sistemelor de apărare antiaeriană de la sol pentru forţele aeriene ofensive, este necesar să se utilizeze baloane ieftine pentru a crea interferenţe active şi pasive, în vederea eliminării eficiente a sistemelor de alertă aeriană timpurie ale inamicului şi pentru acoperirea forţelor aeriene ofensive, astfel încât acestea să îşi poată îndeplini misiunile", se mai argumentează în articol.
Documentul armatei a fost publicat în Contramăsuri Electronice la Bord, deţinut de o corporaţie maritimă de stat din China unde apar articole pe teme cum ar fi bruiajul semnalelor şi războiul electronic.
"Pentru a reduce decalajul faţă de alte ţări în materie de baloane libere şi pentru a evita atacurile cu astfel de arme împotriva Chinei, ar trebui să efectuăm în mod activ (...) cercetări pe problemele operaţionale conexe, pentru a întări capacitatea de luptă ofensivă a forţelor noastre armate", se menţionează în articol.
Ce spun analiștii de securitate
Unii analişti de securitate afirmă că baloanele pot colecta date utile despre straturile superioare ale atmosferei, pentru programul de rachete al Chinei, sau pot fi utilizate pentru fotografierea cu rezoluţie ridicată, în vederea suplimentării informaţiilor secrete obţinute cu ajutorul sateliţilor.
Ministerul apărării de la Beijing nu a răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta.
Agenţia remarcă şi unele achiziţii făcute în ultimii doi ani de unităţi militare sau institute de cercetare de stat: baloane de înaltă altitudine şi tehnologii legate de acestea. Acestea pot fi regăsite în documentaţia privind achiziţiile publice, deşi aceasta este cenzurată masiv.
Institutul de Cercetare pentru Informaţii Aerospaţiale din cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe este una din instituţiile de stat care a arătat interes faţă de baloane, publicând frecvent pe un cont oficial din aplicaţia chineză de mesagerie instantanee WeChat articole despre baloanele de înaltă altitudine. Multe din aceste articole se concentrează asupra explorării spaţiale şi asupra aerodinamicii baloanelor; altele analizează desfăşurările din trecut ale baloanelor în scopuri militare, în special modul în care alte ţări s-au apărat de ameninţarea respectivă şi în care au folosit baloanele pentru ofensive.
Institutul de Cercetare pentru Informaţii Aerospaţiale, contract de 466.000 de dolari
Un astfel de articol, publicat în aprilie anul trecut, este intitulat "Un nou model de baloane spion apără cerul Israelului".
În septembrie, institutul respectiv a obţinut un contract în valoare de 3,16 milioane de yuani (circa 466.000 de dolari) pentru dezvoltarea unei "platforme-balon stratosferice" pentru un alt departament al Academiei, arată o licitaţie guvernamentală.
După o lună, institutul a anunţat testarea cu succes a unui balon care poate ajunge la altitudinea de 30 de km şi poate transporta o încărcătură de 1,2 tone. Conform unui articol de pe site-ul de internet al institutului, testul a avut loc în cadrul unui proiect de înaltă prioritate al Academiei pentru dezvoltarea de tehnologii pentru spaţiul apropiat.
Niciunul din aceste două proiecte nu menţionează aplicaţii militare. Institutul arată într-un alt articol că una din misiunile sale principale este să contribuie la progresele tehnologice în cadrul unor proiecte din domeniul apărării naţionale. Academia Chineză de Ştiinţe, solicitată de Reuters, nu a comentat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
