Adrian Năstase, sfat pentru cei care vor dezbate legea Monicăi Macovei

"Despre imunitatea parlamentarilor nu s-a scris foarte mult, în schimb s-a vorbit foarte mult despre ea. Adeseori, ea a fost confundată cu responsabilitatea ministerială (mai ales, în cazul miniștrilor sau foștilor miniștri care sunt și parlamentari)", scrie Adrian Năstase în editorialul publicat, miercuri, în Jurnalul Național, în care vorbește despre studiul său amplu apărut recent în Revista Română de Drept European (nr.2/2014, p.127-155), cu titlul "Imunitatea parlamentară în România și în Europa".

"Am dorit să fac o analiză – inclusiv sub aspectul dreptului comparat – a imunității parlamentare, pornind de la nevoia de a clarifica numeroasele confuzii pe care lideri politici sau formatori de opinie le fac în ceea ce privește această instituție de drept constituțional și de drept parlamentar", explică fostul premier.

De asemenea, Adrian Năstase precizează că, "După revizuirea din 2003, parlamentarii pot fi urmăriți penal și pot fi trimiși în judecată fără nici o condiție, la fel ca oricare alt cetățean. Singura restricție vizează reținerea, arestarea sau percheziționarea lor – similar cu reglementările europene. Nici măcar aceste restricții nu sunt însă valabile în cazul unor infracțiuni flagrante. (...) Evident, am examinat asimilarea imunității președintelui României cu imunitatea parlamentarilor, subliniind controversele din doctrină și din jurisprudență".

Parlamentarii, sfătuiți să studieze

Nu în ultimul rând, Adrian Năstase susține că o lecturare a celor scrise de el ar fi utilă parlamentarilor români, mai ales atunci când trebuie să dezbată o lege care îi privește. 

"Un ultim capitol al studiului vizează inviolabilitatea europarlamentarilor și jurisprudența – extrem de interesantă – a Curții de Justiție a Uniunii Europene în această materie. M-aș bucura dacă membrii Parlamentului nostru ar comanda și ar citi acest studiu pentru a înțelege mai bine în ce constă imunitatea lor și care este rațiunea acestei protecții. Vor înțelege și cum trebuie să procedeze în cazul inițiativei legislative a eurodeputatului Monica Macovei, trimisă, recent, în Parlament, prin intermediari", conchide Adrina Năstase.

Citește și Radu Tudor: Monica Macovei, procuror-anchetator la mineriada din iunie 1990

Luna trecută, la Parlament a fost depusă o initiațivă legislativă care prevede simplificarea procedurii de ridicare a imunității parlamentarilor, care înglobează propunerile făcute de fostul ministru al Justiției Monica Macovei.

"Propunerea legislativă scrisă de mine și depusă marți, 24 iunie, în Parlamentul României, modifică şi completează Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, în cazul parlamentarilor miniștrilor și foști membri ai Guvernului", scria ulterior, pe blogul personal, Monica Macovei.

Iată care sunt principalele modificări:

• "În Comisia juridică votul asupra cererii de ridicare a imunității parlamentare a unui senator, deputat, ministru sau fost ministru va fi deschis, în Plen va fi vot electronic deschis, iar ședințele vor fi publice.
• Comisia juridică va întocmi şi adopta un raport în termen de maximum 24 de ore;
• Plenul Camerei din care face parte senatorul sau deputatul vizat se va pronunța prin vot în maximum 24 de ore.
• Comisia juridică și Plenul verifică exclusiv dacă există indicii privind comiterea unei fapte penale, pe baza referatului procurorilor prin care se cere aprobarea reținerii, arestării sau percheziției. Este interzisă luarea unei hotărâri pe considerente de oportunitate sau pe evaluarea probelor din dosar, aceasta fiind atributul exclusiv al judecătorilor.
• Dacă parlamentarul vizat de o cerere de reținere, arestare sau percheziție nu este prezent la ședința de Plen în care se votează această cerere, poate trimite în scris punctul său de vedere, care va fi citit în Plen".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News