Într-o analiză publicată pe site-ul aviatia.ro, expertul în aviație interpretează faptele cunoscute cu privire la dispariția zborului MHA 370 și atrage atenția asupra lecțiilor ce trebuie învățate privind securitatea aeronautică, supravegherea militară a spațiului aerian și operațiunile de poliție aeriană.
Exces de combustibil la bord
Octavian Thor Pleter atrage atenția asupra faptului că aeronava avea la bord o cantitate de combustibil excesivă, ce permitea încă trei ore de zbor pe lângă cele 5 ore și 49 de minute, cât ar fi trebuit să dureze zborul de la Kuala Lumpur - la Beijing.
„Se fac calcule complicate pentru aceste rezerve, dar arareori ele ajung să depășească o oră și jumătate de zbor pentru o destinație ca Beijing. Pare irațional ca un zbor atât de lung, pregătit în toate detaliile, să se sfârșească cu o prăbușire sinucigașă (dacă putem vorbi de rațiune în mintea unui asemenea criminal). Dacă ar fi fost vorba de un act de voință cu intenția de sinucidere, atunci ideea a fost de a plasa locul accidentului cât mai departe de locul unde ar fi fost căutat, pentru a face găsirea navei imposibiliă. Ceea ce s-a întâmplat cu acest zbor este un act voluntar al cuiva din cabina de pilotaj, fie că e vorba de piloți, fie de teroriști dintre pasageri”, scrie profesorul.
El opinează că, cel mai probabil, piloții se fac vinovați de dispariția avionului - sau cel puțin copilotul, iar informațiile pe care le-au avut autorii au fost foarte detaliate, modul de decuplare a sistemului ACARS de bord fiind o informație ce nu intră nici măcar în pregătirea curentă a piloților.
„Vocea copilotului se aude foarte calmă în frecvență, la multe minute după ce se operase schimbarea de rută în FMS. Nu pare să fi fost vorba despre o preluare a controlului cabinei de pilotaj prin luptă. Un alt detaliu e cantitatea de combustibil de la bord, mult prea mare pentru acest zbor”, continuă Octavian Thor Pleter.
Ipoteza unui act de terorism
Specialistul în inginerie aerospațială mai arată că, deși există numeroase sisteme la bordul unui avion ce permit localizarea cu precizie, toate aceste sisteme pot fi oprite intenționat.
„O altă întrebare ar fi de ce nu s-au luat măsuri mai viguroase după 11 septembrie 2001, pentru a preveni actele de piraterie aeriană? Asemenea măsuri s-au luat și ceea ce s-a întâmplat în Malaezia nu ar putea fi imaginabil în SUA sau Europa(...) Oricâte sisteme de securitate ar exista la bord, atunci când armata unei țări nu intervine la o deturnare a unui avion de pasageri nici după o oră de la constatarea ei, avem un caz de neglijență crasă, chiar dacă poliția aeriană nu ar fi putut împiedica un deznodământ tragic. Legat de motivul acestui act criminal, ideea de terorism apare prima pe listă, dar se lovește de enigma nerevendicării până acum a atacului", explică prodecanul Facultății de Inginerie Aerospațială.
În încheierea analizei, Octavian Thor Pleter atrage atenția asupra faptului că ar putea fi vorba despre un alt tip de piraterie.
„O terorie fantezistă, dar interesantă, e pirateria aeriană, în sensul că avionul transporta o mare cantitate de aur sau altceva de valoare ce nu și-ar fi pierdut valoarea nici după prăbușire. Dacă avionul a aterizat pe unde, pe un aeroport izolat sau o bază militară, atunci teoria poate avea sens. Autoritățile malaeziene au dezmințit că la bord s-ar fi aflat ceva semnificativ (...) dar nu e imposibil ca la această revizie (23 februarie - n.r.), avionul să fi primit o încărcătură valoroasă. Un alt motiv posibil poate fi încasarea unei asigurări considerabile de către cineva rămas în viață. Deturnarea e în mod evident un act criminal deliberat, dar motivele sunt, la acest moment, total necunoscute”, încheie profesorul.
Vezi și: Misterul avionului Malaysian Airlines, dezlegat. Anunțul autorităților malaeziene
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
