Momentul este amintit de Ioan Luca Vlad, într-un text publicat pe România Reaglă. Un moment crucial s-a petrecut în 1997, la 50 de ani de la abdicarea impusă de tancurile Armatei Roșii.
„50 de ani mai târziu, conducătorii comunişti erau deja trecuţi la cele veşnice, iar Regele, după mai mulţi ani de bâlbâieli post-revoluţionare, era primit în ţară având alături de el pe principalii oameni politici ai zilei, la un dineu, din păcate puţin relatat la momentul respectiv. Tocmai se încheiase primul Crăciun petrecut în ţară de la întoarcerea din exil, precum şi primul (şi până acum singurul) moment când toată Familia Regală se aflase la Bucureşti.
Ocazia a fost însă mai mare decât s-a vorbit la momentul respectiv, datorită deciziilor anunţate de Rege în faţa celor adunaţi. La sfârşitul unui discurs ținut în seara de 30 decembrie 1997 la București în fața reprezentanților Guvernului, ai Parlamentului și ai societății civile, în care şi-a anunţat dorinţa de a rămâne în ţară şi a lucra alături de aceasta pentru integrarea europeană, Regele a transmis ţării decizia ca „prima mea fiică, Margareta, să succeadă în toate drepturile şi prerogativele mele când Atotputernicul va decide că mi-a sosit clipa." Regele a continuat cu speranţă: „Nu am crezut niciodată că Românii au nevoie de zeci de ani ca să revină la normalitate, cum unii sociologi au sugerat. Sunt sigur că Margareta va fi înconjurată cu afecţiune şi încredere, în acelaşi fel în care au fost înconjurate Reginele Elisabeta, Maria şi Elena, cu aceeaşi afecţiune şi speranţă cu care a fost înconjurată alături de mine Regina Ana. Statutul Familiei va fi amendat în consecinţă în viitorul apropiat. Conştient de responsabilităţile mele constituţionale, pun soarta ei şi a mea, ca întotdeauna, în mâinile poporului român. Finalmente, poporul va decide ceea ce eu doresc astăzi.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
