A fost descoperită cea mai veche așezare din Constanța / FOTO

Arheologii constănțeni au descoperit în această vară cea mai veche locuire aflată pe teritoriul municipiului Constanța, localizată pe o limbă de pământ de aproximativ 45 hectare de pe malul lacului Siutghiol, lipită de cartierul Palazu Mare.

Așezarea are o vechime estimată de 7.500 de ani, situată într-o fază timpurie a Culturii Hamangia, și a fost descoperită cu ocazia unor lucrări RAJA de introducere a rețelelor de apă și canalizare în zonă, au declarat pentru „Dobrogea Live” arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).

Pe puținele suprafețe cercetate până acum pe așezarea din neolitic (ultima perioadă a epocii de piatră), arheologii au identificat, printre altele, structuri săpate în pământ, o cantitate foarte mare de ceramică, oseminte, vase, decoruri și obiecte de cult.

De fapt, Malu Alb, cum este cunoscută mica peninsulă, adăpostește mărturii din trei perioade antice suprapuse – perioada neolitică (aprox. 5.500 ani î.Hr.), epoca elenistică (sec. III-I î. Hr.) și epoca romană (sec. I-III d. Hr.).

În prezent, materialul arheologic recoltat este în proces de curățare și cercetare la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Sit de dimensiunile centrului vechi al Constanței

Limba de pământ pe care se întinde situl măsoară aproximativ 450.000 de mp, dimensiune comparabilă cu mărimea Peninsulei din centrul vechi al Constanței.

Zona cercetată de arheologii MINAC s-a rezumat momentan doar la o fâșie îngustă de pământ de 300 de metri, pe unde RAJA introduce conducte, însă a fost suficient pentru specialiști să concluzioneze că întreaga zonă adăpostește vestigii care urmează să fie cercetate în următoarea perioadă.

“Până acum am săpat doar pe traseul pe care se implantează conductele RAJA, pe o lungime de aproximativ 300 de metri, dar a fost suficient pentru a ne face o imagine asupra sitului. Întreaga peninsulă are potential arheologic, și pe întreaga suprafață a peninsulei sunt programate proiecte imobiliare. Având în vedere recentele descoperiri, pe nicio suprafață nu se va putea construi fără să se facă o cercetare arheologică prealabilă”, ne-a explicat Constantin Băjenaru, coordonatorul cercetărilor arheologice de la Palazu Mare.

Cercetările, în stare incipientă

Având în vedere că până în momentul de față arheologii au cercetat doar aproximativ 2.000 mp (0,5% din suprafața peninsulei) din cei aproximativ 450.000 mp, cât are situl, în următoarea perioadă ne așteptăm la descoperiri cel puțin la fel de importante.

În lumina noilor descoperiri, conform legii, orice demers de a construi în acest perimetru va fi însoțit de o cercetare arheologică.

În acest context, rămâne de văzut dacă Primăria Constanța va dori să pună în valoare vestigiile din perimetrul terenului care îi aparține și dacă va emite autorizații de construire pentru proiectele imobiliare private care sunt programate pe cea mai veche așezare din orașul Constanța, scrie DobrogeaLive.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News