Stephen William Hawking s-a născut la 8 ianuarie 1942, în oraşul Oxford din Marea Britanie, și a fost un renumit fizician, teoretician al originii universului şi unul dintre cei mai mari cosmologi. Acesta a șocat deseori cu teoriile sale bazate pe fapte și fenomene. Tatăl său, Frank Hawking, a fost biolog, iar mama sa, Isobel Walker, a fost absolventă de Filosofie, Economie şi Ştiinţe Politice. În 1950, când Stephen avea vârsta de opt ani, familia sa s-a mutat în orăşelul St. Albans, la 30 de kilometri nord de Londra, menţionează site-ul www.ro.biography.name. Stephen a fost captivat de ştiinţă din primii anii de şcoală. Între 1950-1959 a urmat şcoala din St. Albans, iar în 1959 a obţinut o şcolarizare la Universitatea Oxford. Stephen a vrut să studieze matematica, deşi tatăl său ar fi preferat medicina, susţine site-ul dedicat fizicianului britanic, www.hawking.org.uk.
Primele semne de boală
În 1963, Hawking a început să aibă primele simptome ale sclerozei amiotrofice laterale (ALS) sau boala lui Lou Gehrig, un tip de boală a neuronului motor, care în cele din urmă îi va afecta tot controlul neuromuscular, menţionează site-ul www.hawking.org.uk. Deşi medicii au apreciat că Hawking nu va supravieţui mai mult de doi sau trei ani, el şi-a pierdut treptat utilizarea braţelor, picioarelor şi vocea, până când a fost aproape complet paralizat şi tetraplegic.
Pasionat de găurile negre
Între 1968 şi 1973, s-a alăturat echipei din cadrul Institutului de Astronomie din Cambridge, unde a început să aplice legile termodinamicii asupra găurilor negre prin intermediul unei matematici foarte complicate. La sfârşitul anilor '60, Hawking împreună cu colegul şi prietenul său, Roger Penrose, au aplicat un nou model de complex matematic, pe care l-au creat din Teoria Generală a Relativităţii a lui Albert Einstein, în cercetările lor.
Stephen Hawking s-a preocupat îndeosebi de legile fundamentale care guvernează universul. Împreună cu Roger Penrose, a arătat ca teoria generală a relativităţii lui Einstein a presupus că spaţiul şi timpul ar avea un început în Big Bang şi un sfârşit în găurile negre (1970). Site-ul www.hawking.org.uk precizează că aceste rezultate au indicat necesitatea unificării relativităţii generale cu teoria cuantică, cealaltă mare dezvoltare ştiinţifică a primei jumătăţi a secolului al XX-lea. O consecinţă a unei astfel de unificări pe care a descoperit-o a fost că găurile negre nu ar trebui să fie complet negre, ci ar trebui să emită radiaţia "Hawking" şi, în cele din urmă, să se evapore şi să dispară (1974). O altă teorie este că universul nu are nicio margine sau limită în timp imaginar. Aceasta ar însemna că felul în care a început universul a fost complet determinat de legile ştiinţei.
În 1988, a devenit cunoscut pentru publicul larg, după ce a publicat primul său best-seller, "O scurtă istorie a timpului". Opiniile lui Hawking cu privire la existenţa lui Dumnezeu au făcut obiectul a numeroase dezbateri, în momentul publicării acestei cărţi, în care el se susţinea că descoperirea unei „Teorii a Totului", ne-ar permite să "cunoaştem ce este în mintea lui Dumnezeu". În anul 2004, Hawking susţinea că noile descoperiri ar putea ajuta la rezolvarea aşa-numitului „Paradox al informaţiei". În noua sa definiţie despre găurile negre, orizontul evenimentului nu este atât de bine conturat, şi o gaură neagră nu poate ascunde complet tot în ea din exterior, îmbrăţişând conceptul de multivers, pentru a ajuta la explicarea conservării informaţiei în găurile negre.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
