”Taxa clawback a fost impusă inițial ca o măsură de control al bugetului alocat medicamentelor într-o perioadă de criză. În condițiile în care economia României este în creştere, nu se mai justifică menținerea unei astfel de reglementări care are rolul de a transfera responsabilitatea tratării unei importante părți din pacienții români pe umerii producătorilor de medicamente. Taxa clawback ar fi trebuit să fie printre cele 102 taxe la care au renunțat autoritațile române. În trimestrul 3 al anului 2016, taxa clawback a ajuns să reprezinte 14,91% din valoarea medicamentelor decontate de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, în creştere față de nivelul de 12,3% înregistrat în acelaşi trimestrul al anului 2015. Nu găsim justificarea unei astfel de creşteri, în condițiile în care piața farmaceutică este în scădere şi atragem atenția încă o dată asupra lipsei de transparență a mecanismului de calcul al taxei clawback. Nu avem acces la datele folosite pentru calcularea taxei, nu ştim care este modalitatea de utilizare a fondurilor colectate prin taxa clawback şi nu primim niciun un răspuns la solicitările repetate ale industriei privind creşterea nivelului de transparentizare. În acest moment, companiile membre ale asociației noastre au doar două opțiuni: să achite taxa aşa cum este impusă de autorități şi să evalueze oportunitatea de a continua operațiunile în România sau să acționeze în instanță autoritățile competente pentru corectarea cifrelor primite, un demers anevoios pentru ambele părți”, a declarat Dan Zaharescu, Directorul Executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Prezența companiilor farmaceutice pe piața din România este descurajată şi de metodologia de calcul al prețurilor medicamentelor recent aprobată de Guvern.
”Metodologia de calcul aprobată în şedința de Guvern din data de 26.10.2016 nu a luat în considerare niciuna dintre modificările transmise de asociațiile reprezentative din sistemul de sănătate românesc în dezbaterea publică. Prețul medicamentelor în România, conform legislației în vigoare, este deja calculat la nivelul minim european. Scăderea cu 10% sub acest nivel, aşa cum prevede Hotărârea recent aprobată va duce la creșterea exportului paralel şi deci la dispariția unui număr tot mai mare de medicamente de pe piață. Totodată, companiile producătoare ar putea decide să retragă o serie de medicamente din România, în condițiile în care nu pot susține economic comercializarea unui medicament la un preț sub minimul european pe o piață care afectează celelalte 10 piețe europene care au România drept țară de referință în stabilirea prețului la medicamente”, a adăugat Dan Zaharescu.
[citeste si]
Sursa citată adaugă: ”Scăderea prețului sub minimul european nu aduce nicio economie la bugetul de stat aşa cum nici creşterea prețului medicamentelor incluse de autorități pe lista medicamentelor esențiale nu va avea un impact direct asupra bugetului, întrucât orice creştere peste bugetul alocat de autorități medicamentelor este susținut de producătorii de medicamente prin taxa clawback. Sistemul de sănătate românesc are nevoie de o politică a medicamentului coerentă, transparentă, predictibilă, sustenabilă, care să aibă la bază principiul facilitării accesului pacienților români la medicamente. Scăderea prețului sub minimul european, suprataxarea industriei farmaceutice pentru a acoperi deficitul sistemului de sănătate şi actualizarea deficitară a listei de medicamente compensate sunt măsuri impuse împotriva sistemului de sănătate şi a pacienților români”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
