Stelian Tănase rememorează absurditatea regimului comunist, în care instituțiile de securitate își inventau singure rostul, supraveghind populația obsesiv, de la muncitori care spuneau bancuri până la preoți...
Stelian Tănase rememorează absurditatea regimului comunist, în care instituțiile de securitate își inventau singure rostul, supraveghind populația obsesiv, de la muncitori care spuneau bancuri până la preoți...