"Modelul francez de organizare a alegerilor în Diaspora — un model de luat în considerare!", a scris premierul Ponta, pe Facebook, semnalând declarațiile recente ale ambasadorului Franței la București, Francois Saint-Paul.
Vineri, la două luni de la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, dominate de scandalul votului din străinătate, la Ambasada Franței din România, a fost organizat un seminar pentru a prezenta experiența franceză privind votul în Diaspora.
Deși Diaspora românească și cea franceză sunt destul de apropiate ca număr, modelul de vot francez nu ridică probleme.
Ce presupune modelul franez
În Franța nu există liste suplimentare, astfel că dacă un francez s-a mutat în străinătate, trebuie să anunțe consulatul din țara respectivă că are de gând să voteze acolo. Dacă francezul vrea să-și exercite dreptul la vot acolo, înscrierea pe lista consulară este obligatorie, iar el este cel care trebuie să inițieze acest demers. Dacă în ziua votului pentru alegerile din Franța, un turist francez vrea să voteze la consulatul de la București, acest lucru este imposibil. « Tot ce putem să facem este să îl primim în ambasadă, să îi prezentăm reședința, dar în nici un caz nu poate vota», a spus ambasadorul Franței în România, Francois Saint-Paul, el însuși fost director al Direcției pentru Francezii din Străinătate, potrivit RFI.
Și înscrierea pe listele consulare are reguli stricte, deoarece, de exemplu, la alegerile din 2015 nu pot vota decât alegătorii care s-au înscris până la data de 31 decembrie 2014.
De asemenea, francezii care se află în străinătate în ziua alegerilor și nu sunt înscriși pe listele consulare pot vota prin procură, adică înainte de plecare lasă unui apropiat o procură, semnată în fața unui polițist, jandarm sau angajat al primăriei.
Cât privește votul prin corespondență, Franța a experimentat acest model, dar a renunțat la acest sistem prin anii 70, iar acum testează votul electronic, despre care Francois Saint-Paul afirmă că e «un sistem complex și greu de pus în practică» și trebuie luate în calcul « toate constrângerile organizatorice, care nu sunt puține».
Ambasadorul Franței la București a mai precizat, însă, că votul francezilor din străinătate este unul complex, scump, (numai cheltuielile de organizare sunt de 10 milioane de euro), dar eficace.
Ce spune Valeriu Zgonea despre organizarea alegerilor în Diaspora
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, duminică, într-un interviu acordat Mediafax, că PSD susţine, în Comisia de Cod Electoral, ca AEP să preia organizarea alegerilor în Diaspora, în timp ce MAE va colabora cu AEP, care va fi „integrator unic".
Zgonea a precizat că acest lucru este susţinut şi de către premierul Victor Ponta şi că a existat, în acest sens, o discuţie şi cu conducerea AEP.
„Primul-ministru al României, cu care am avut o discuţie acum câteva zile, şi PSD susţin această procedură. Am avut o discuţie şi cu preşedintele AEP. În acest moment, AEP e capabilă, ca autoritate, să preia toate aceste funcţii", a spus Zgonea.
Zgonea a precizat şi care este viziunea PSD în ceea ce priveşte organizarea, pe viitor, a alegerilor în Diaspora.
„Românul trebuie să fie predictibil. Trebuie să ştie: eu, pe voinţa mea, mă înscriu pe lista electorală, când depăşesc cinci mii la Mallorca sau la Barcelona sau în sudul Italiei, în momentul respectiv ştiu că statul român se duce şi vorbeşte cu statul italian, iar primăria îmi pune la dispoziţie o secţie de vot şi duminica, atunci când sunt alegeri, votez la mine în comunitatea de migraţie", a spus Zgonea.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, care prezidează şi Comisia de Cod electoral, a precizat că cetăţenii din străinătate vor trebui să solicite AEP să fie transferaţi din registrul electoral naţional în registrul electoral din Diasporă.
„Aceste instrumente sunt necesare statului român. MAE nu mai are competenţe şi AEP are aceste competenţe – ea dialoghează pe toate chestiunile care sunt strict legate de actul electoral", a spus Zgonea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
