"Am fost interpelat de către reprezentanții mediului de afaceri pentru a lua poziție vizavi de creșterile salariale din sectorul public. Este un lucru foarte îngrijorător pentru reprezentanții mediului de afaceri, pentru că deja a început un exod dinspre privat spre stat vizavi de anumite oferte salariale exagerate care se fac din sectorul public. Noi, reprezentanții mediului de afaceri, suntem conștienți de necesitatea unor creșteri în anumite zone, însă aceste creșteri salariale trebuie foarte bine justificate și controlate, pentru că sunt zone în sectorul public unde salariile sunt de două sau trei ori mai mari decât în privat. La fel de adevărat este că sunt locuri în mediul public unde salariile sunt în bătaie de joc. Acolo într-adevăr trebuie să se lucreze şi trebuie modificate acele salarii. De aceea, trebuie cunoscute realităţile în care trăim fiindcă ceea ce s-a întâmplat în unele sectoare sunt exagerări din cale afară", a spus Bar în cadrul unei conferințe de presă.
Oficialul CCIR a dat exemple de salarii exagerat de mari pe cele din justiţia 1i de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate: „Nu ştiu care sunt salariile la CJAS, dar ce ştiu este că pleacă oameni din privat la stat, chiar şi de la mine au plecat. E vorba de ingineri, de economişti. Mediul de afaceri şi cei care au ridicat această problemă invocă necesitatea unei legi unice a salarizării în sectorul public fiindcă sunt şi locuri în sectorul public în care salariaţii sunt prost plătiţi. Astăzi ies în stradă poliţiştii că au salarii mici, ies de la negocieri sindicatele că au obţinut marea cu sarea".
Vasile Bar se arată îngrijorat de faptul că ar putea crește taxele pentru mediul privat pentru a se putea acoperi cheltuielile salariale anunțate și că va scădea nivelul investițiilor.
[citeste si]
"Ne așteptăm la taxe, privatul se așteaptă la taxe, pentru că banii, resursele nu pot crește altfel, decât fie asigurând condiții să crească economia — dar prea puțin probabil imediat—, fie crescând impozitele și taxele. (...) Cea mai mare temere a mediului de afaceri este faptul că, prin aceste creșteri salariale, se vor lua bani de la investiții și nu se vor face investiții și se vor băga în consum. Aici e marea problemă, așa cum s-a întâmplat de obicei. Acesta este motivul pentru care în 27 ani avem 500 kilometri de autostrăzi", a afirmat Bar.
FMI, îngrijorat de politica Guvernului
Șeful FMI în România, Reza Baqir, a avertizat Guvernul că impactul majorărilor salariale, pentru perioada 2017-2020, este de 2,1% din PIB. "Vorbim despre un impact net, deoarece cheluielile guvernului vor fi mai mari de 2,1%, dar o parte din salarii vor fi impozitate mai mult", a precizat reprezentantul FMI.
"Dacă toate măsurile anunţate înainte de alegeri vor fi puse în practică, costul suplimentar, în perioada 2017-2020, va fi de 5,5% din PIB. Această estimare nu ia în calcul efectele de rundă a doua, care sunt incluse doar pentru 2017. Nu le-am introdus pentru că nu avem toate datele. Le vom include după ce vom afla care sunt toate efectele", a spus reprezentantul FMI la jumătatea acestei luni.
Ce spune ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu
Toate salariile vor creste cu un anume coeficient pe o perioada de patru ani. Am luat in calcul estimările Comisiei de Prognoză. Ştim cat va creste salariul minim pe economie. Acesta va creste cu 100 lei pe an. În 2018 salariul minim va ajunge la 1.550 de lei, declara ministrul Muncii.
Olguța Vasilescu declara că de la 1 iulie se vor majora primele salarii, dar cea mai mare creştere şi impactul bugetar cel mai mare va fi anul viitor. Sanatatea creste cu tot sectorul de la 1 ianuarie 2018, salariile medicilor fiind cuprinse între 1.200 de euro şi 3.600 de euro.
De asemenea, un inspector din Poliţie va ajunge la 5.000 de lei, iar un invatator va ajunge la 4.000 lei, a punctat ministrul Muncii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
