România, comparaţie cu Spania. Vosganian: Trebuie să avem un astfel de pact
Deputatul ALDE Varujan Vosganian a propus miercuri, la şedinţa comună solemnă a Senatului şi Camerei Deputaţilor consacrată celebrării Centenarului Marii Uniri, încheierea unui pact naţional, care să vizeze punerea în aplicare a unor proiecte importante pentru generaţiile următoare.
"În 1999 mi-am pus semnătura pe un pact al tuturor partidelor care au declanşat probabil primul mare proiect românesc de după 1990: integrarea în UE. Eu reprezint ALDE, un partid cu temeiuri liberale (...) dar sunt pregătit să întind mâna tuturor celor care doresc ca această Românie să aibă centrul de greutate înlăuntrul său, să aibă proiectele naţionale şi să asumăm împreună un pact naţional în ce priveşte perioada următoare, astfel încât să dăm o şansă generaţiilor care vor veni, să sărbătorească cum se cuvine următorul centenar. Vom merge la Alba Iulia.
Am fost la Alba Iulia în 1990. Eram cel mai tânăr dintre liderii politici de pe scena aceea. În loc să văd iubire, am văzut ură atunci. Sper să nu se mai întâmple acum la fel. Sper ca tranziţia să se încheie prin asumare de către fiecare dintre noi a destinului naţional", a spus deputatul ALDE.
Varujan Vosganian a adăugat că în decurs de cinci ani România poate mobiliza 30 de miliarde de euro pentru îndeplinirea unor obiective importante.
Paralelă cu Spania
"E nevoie de un pact naţional, aşa cum Spania cu pactul de la Moncloa a întemeiat spaţiul democratic în Spania, aşa şi noi trebuie să avem un astfel de pact. Nu îmi vorbiţi de resurse, o ţară ca România poate în timp de cinci ani, prin resurse bugetare, resurse europene şi angajarea datoriei publice, să mobilizeze oricând 30 de miliarde de euro cu condiţia să ştim ce să facem cu ei.
În 1918, de la dreapta conservatoare şi până la socialişti, de la Alexandru Vaida-Voevod, Iuliu Maniu sau Ionel I. C. Brătianu, până la Iosif Jumanca şi Ion Flueraş, toţi oamenii politici şi-au dat mâna pentru a îndeplini acelaşi obiectiv. Şi azi simt nevoia să îmi cer iertare pentru toţi liderii basarabeni şi bucovineni care nu au fost integraţi, aşa cum meritau, în elita politică de după război. Simt nevoia să îmi cer iertare pentru toţi liderii Marii Românii care au murit în închisori sau care au suferit persecuţiile regimului comunist", a spus el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
