Inter IKEA, francizorul pentru cel mai mare retailer de mobilier din lume, a precizat că vânzările la toate magazinele IKEA precum şi vânzările online au crescut cu 6,5% în exerciţiul fiscal încheiat la finele lunii august, până la 44,6 miliarde de euro.
"Inflaţia şi problemele de pe lanţurile de aprovizionare au afectat vânzările în anul fiscal 2022 şi au dus la o creştere a costurilor şi preţuri mai mari. Aceasta înseamnă că vânzările au crescut în termeni financiari dar cantitativ, vânzările nu au crescut", a precizat Ikea într-un comunicat de presă.
Separat, Ingka Group, care deţine cea mai mare parte a magazinelor Ikea, inclusiv cele din Europa, principala piaţă a grupului, precum şi cele din Rusia, care au fost închise, a precizat că vânzările sale au crescut cu 5,6%, până la 39,5 miliarde de euro.
Directorul general de la Inter IKEA, Jon Abrahamsson a precizat că grupul nu are altă alegere decât să majoreze preţurile în acest an, în contextul inflaţiei, punând capăt mai multor ani de stabilitate a preţurilor.
"Din păcate nu putem ignora creşterea costurilor cu materiile prime şi transportul", a subliniat Jon Abrahamsson. Acesta a adăugat că accesibilitatea produselor Ikea este mai importantă ca niciodată în contextul scăderii încrederii consumatorilor şi înmulţirii temerilor privind o recesiune globală.
"Vedem asta în gama noastră de produse cu preţuri reduse, care reprezintă jumătate din gama noastră, şi care înregistrează performanţe superioare acum. Oamenii pur şi simplu caută preţuri bune", a spus directorul de la Inter IKEA.
La începutul lunii şi divizia Ikea România a informat că a înregistrat o creştere de 2,5% a vânzărilor totale, respectiv de peste 13% pentru comerţul online, şi o cifră de afaceri care a depăşit un miliard de lei, în anul fiscal 2022, comparativ cu anul precedent. Peste 4,5 milioane de oameni au vizitat magazinele din România, iar magazinul online a avut peste 31,2 milioane de vizitatori.
Grupul suedez Ingka este unul dintre cele 12 grupuri diferite de companii care deţin şi operează Ikea în baza unor acorduri de franciză cu Inter Ikea Systems BV. Grupul Ingka are trei domenii de activitate: Ikea Retail, Ingka Investments şi Ingka Centre. Grupul Ingka este un partener strategic în sistemul de franciză Ikea, operând 378 de magazine Ikea în 30 de ţări.
FMI este de acord cu taxarea suplimentară a companiilor care se folosesc de criză pentru a-și mări profiturile. Ce condiții pun economiștii
Gaspar, directorul Departamentului fiscal din FMI, a spus că taxarea profiturilor excesive ar putea furniza o sursă permanentă de venituri la bugetul unei ţări, însă iniţiativa pe care o are în vedere în prezent Uniunea Europeană este una "problematică" pentru că violează certitudinea fiscală.
Fost ministru de Finanţe al Portugaliei, acesta a precizat că în opinia FMI sistemul de taxe ar trebui să fie clar, predictibil şi dominat de lege, ceea ce înseamnă că o propunere de a taxa profiturile excesive "care să se aplice profiturilor deja realizate este o iniţiativă problematică". În opinia expertului FMI, decizia Comisiei Europene de a avansa o astfel de soluţie a fost adecvată la acel moment, având în vedere mărimea considerabilă a profiturilor şi nevoia de a proteja categoriile vulnerabile.
Cu toate acestea, FMI consideră că o taxă ad hoc pe profiturile excesive ar viola principiul certitudinii fiscale. "Este clar că regulile jocului sunt modificate", a spus Vitor Gaspar într-un interviu pentru Reuters.
Ţările membre UE discută în prezent dacă firmele petroliere care fac profituri record, în contextul crizei energetice declanşate de invazia rusească din Ucraina, ar trebui să plătească taxe suplimentare pentru a-i ajuta pe consumatori să facă faţă exploziei inflaţiei.
Grupul petrolier francez TotalEnergies a estimat luna trecută că ar putea plăti taxe suplimentare de peste un miliard de euro dacă UE aprobă planurile Comisiei de a impune taxe pe profiturile excepţionale ale companiilor de petrol şi gaze.
Într-un nou raport cu privire la politicile bugetare, denumit "Fiscal Monitor", publicat miercuri, FMI susţine că o taxă permanentă pe profiturile excepţionale rezultate de pe urma extragerii de combustibili fosili ar putea fi avută în vedere, dacă nu există în vigoare un alt mecanism fiscal mai adecvat. Aceasta ar permite unui guvern să majoreze veniturile fără a majora inflaţia sau a reduce investiţiile, şi ar evita distorsiunile create de o taxă temporară asupra profiturilor excepţionale.
De asemenea, astfel de măsuri ar permite o mai bună partajare a riscului între guvern şi sectorul privat, a spus Gaspar. De exemplu, în timpul pandemiei, guvernele au majorat cheltuielile fiscale pentru a-i proteja pe cei vulnerabili, iar la rândul lor firmele au beneficiat de pe urma acestui lucru.
"Sectorul public asigură societatea în perioade dificile dar pentru ca acest model să fie viabil ar trebui să participe şi la perioadele bune. O taxă pe profiturile excesive poate fi de ajutor în acest efort", a spus Gaspar. Acesta a recunoscut totuşi că FMI are o viziune sistemică detaşată cu privire la acest subiect, în timp ce Comisia European gestionează o criză care ameninţă să arunce Europa în recesiune.
"Nu cunoaştem detaliile. Ceea ce discutăm la acest moment sunt posibilităţile şi cum anume vor fi implementate opţiunile de politici", a precizat expertul FMI, notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
