Katherine Wander este autoarea principală a unui studiu publicat în iunie în Evolution, Medicine, and Public Health, potrivit Science Daily. Echipa de cercetare a studiat aproape 100 de perechi mamă-copil din zona rurală din Kilimanjaro. Alăptarea la sân prelungită este norma în această populație, iar bolile infecțioase în timpul copilăriei sunt foarte frecvente, chiar și în comparație cu alte zone din Africa de Est. Acest lucru face din Kilimanjaro un cadru ideal pentru începerea înțelegerii modului în care protecția imunitară dată de lapte ar putea influența riscul de boli infecțioase, a spus Wander.„Cel mai des auziți despre sistemul imunitar al laptelui atunci când este vorba de transferul de anticorpi materni către sugari prin lapte, ceea ce este probabil foarte important, dar se pare că se întâmplă și multe altele. Sistemul imunitar al laptelui este un întreg sistem, capabil de creșterea răspunsurilor imunitare”, a spus Wander.
Laptele matern produce anticorpi
Laptele matern conține tot ceea ce este necesar pentru a stimula răspunsurile imunitare, de la anticorpi la mai multe tipuri de celule imunitare și multe altele. Deși provin din sistemul imunitar al mamei, aceste componente ale laptelui par să fie mai degrabă selectate decât alese la întâmplare din sângele mamei, deși acest mecanism rămâne puțin înțeles, a explicat Wander, potrivit Medical Xpress. Pentru a testa impactul avut de alăptarea la sân asupra sănătății sugarilor, cercetătorii au combinat câțiva mililitri de lapte cu o cantitate mică de bacterii, apoi au plasat amestecul într-un incubator peste noapte. Apoi au măsurat creșterea interleukinei-6, o moleculă de comunicare a celulelor imunitare care favorizează inflamația.
Acest răspuns in vitro oferă o indicație asupra modului în care sistemul imunitar al laptelui este probabil să răspundă la bacteriile întâlnite în corpul sugarului, de exemplu în intestin, notează descoperă.ro. Echipa de cercetare a urmărit, de asemenea, sugarii din Tanzania pentru a evalua dacă cei care au primit lapte care a avut răspunsuri imunitare mai puternice în timpul testelor in vitro au avut un risc mai scăzut de boli infecțioase. Confirmarea a venit: sugarii al căror lapte matern a avut răspunsuri mari la Salmonella au avut mai puține boli infecțioase, în special infecții respiratorii precum pneumonia.
Alăptarea la sân, efecte mai puţin ştiute
Laptele care a generat răspunsuri mai mari la Salmonella a avut, de asemenea, tendința de a genera răspunsuri mai puternice la o tulpină benignă de E. coli, care este comună în tractul intestinal uman, iar aceste răspunsuri nu au fost benefice pentru sugari. Sugarii care au primit lapte cu răspunsuri mai puternice la E. coli au fost expuși unui risc mai mare de infecții gastrointestinale. Acest lucru poate indica faptul că răspunsurile inadecvate ale sistemului imunitar al laptelui (de exemplu, la bacteriile prezente în mod normal în intestin) pot fi perturbatoare. Bacteriile intestinale au un rol important în prevenirea diareei și a altor boli infecțioase, notează autorii. Dezavantajul laptelui a fost o descoperire surprinzătoare. „Fiind atât de important, ne așteptam ca sistemul imunitar al laptelui să fie reglat foarte fin pentru a-i proteja pe sugari împotriva infecțiilor”, a spus Wander.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
