"Întreaga idee a dezbaterii din Parlamentul European, dar și a tuturor dezbaterilor care vor urma, este aceea de a încerca să recuperăm cât se poate din averile scoase în afara Uniunii Europene, în primul rând pentru a avea accesul la informații, să știm ale cui sunt conturile respective, ce sume sunt în conturile respective și proveniența banilor respectivi", a declarat Cătălin Ivan.
"Lupta împotriva spălării banilor, împotriva finanțării terorismului, împotriva evaziunii fiscale sau a optimizării fiscale cum spun unii, toate acestea au crescut foarte mult la nivel internațional. Anumite țări au asigurat secretul bancar și nu dorit să furnizeze informații. În această perioadă, însă, se fac pași mari, se semnează tratate pentru schimbul automat de informații, ceea ce înseamnă că tot mai multe offshore-uri, paradisuri fiscale urmează să respecte standardele internaționale, să intre în acordurile internaționale și să acorde acces la informații.
Nu este nimeni naiv să creadă că acest lucru se va întâmpla mâine, iar marile bănci din Elveția sau din alte părți ale lumii vor da acces foarte ușor și foarte repede pentru că sunt rugate de anumite organisme internaționale. Este nevoie de presiune internațională, este nevoie de presiune comercială din partea mai multor state în același timp care să forțeze statele care au secretul bancar să ridice acest secret și să permită accesul la informații.
”Spionajul” trebuie să aducă informații despre evaziune
Vorbim de spălarea banilor, vorbim de finanțarea terorismului, de frauda fiscală, toate acestea fiind procese internaționale. Este nevoie de un efort glogal pentru un succes în acest domeniu. Nu putem discuta de lupta împotriva spălării banilor doar la nivel național și nici măcar la nivel european. Am propus câteva idei, de exemplu Garda de Finanțe din Italia care e un model la nivel european, aceasta având o rețea de intelligence în afara granițelor țării, de unde au numeroase informații.
Impactul asupra intereselor financiare, și nu numai financiare ale Uniunii Europene este imens. Europa se confruntă în această perioadă cu o creștere a populismului și a naționalismului, a euroscepticismului, tensiuni sociale în multe zone ale Europei. Proiectul european este foarte des pus în discuție și foarte mulți îi anunță sfârșitul, deși este clar că nu e cazul", a arătat europarlamentarul român.
Lupta cu sărăcia, imposibilă dacă bogații nu plătesc taxe
"Vorbim de lupta împotriva sărăciei. Care luptă împotriva sărăciei când cei mai bogați 1% din populația Europei își duc averile în străinătate și nu plătesc taxe și impozite? Mai mult, fac profituri și mai mari pe care nu le impozitează nimeni, în timp ce toată sarcina fiscală — taxele și impozitele — cad în sarcina celorlalți cu venituri mici și medii, care trebuie să susțină un aparat administrativ foarte important, atât la nivel național, cât și la nivel european. De aici, tensiunile din partea statelor membre care nu mai vor să dea bani la bugetul european sau vor să dea din ce în ce mai puțin. Acest motor care creează locuri de muncă, întreprinderile mici, capitalul autohton nu este încurajat, ba, dimpotrivă, este sufocat de taxe și impozite pe care le plătesc, în timp ce, cei mari, companiile multinaționale, plătesc taxe foarte mici. Asta nu este competiție și nu va duce la crearea de locuri de muncă", a mai precizat Cătălin Ivan.
Poziția europarlamentarului român a fost dezbătută la primul seminar dedicat recuperare a banilor rezultați din neplata taxelor în cadrul UE și exportați în paradisuri fiscale. Cătălin Ivan a fost raportor pentru seminarul "Protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene: Recuperarea banilor și a bunurilor din țările terțe în cazurile de fraudă fiscală", organizat la Bruxelles.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
