Planul Uniunii Europene de a impune tarife la importurile cu emisii ridicate de carbon ar putea afecta țările în curs de dezvoltare din Asia, a declarat Banca Asiatică de Dezvoltare (BAD), într-un raport publicat luni, relatează Reuters. Mai mult decât atât, potrivit BAD, este puțin probabil ca această măsură să ducă la reduceri mari ale emisiilor de gaz cu efect de seră.
Mecanismul de ajustare la frontiera de carbon (Carbon Border Adjustment Mechanism - CBAM) a fost introdus pentru a răspunde preocupărilor legate de faptul că externalizarea producției a făcut ca părți importante din lanțul de aprovizionare al UE să nu intre sub incidența schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), o situație descrisă drept "relocare a emisiilor de dioxid de carbon".
Mecanismul a fost conceput pentru a uniformiza condițiile de concurență și pentru a-i face pe furnizorii străini să plătească același preț al carbonului ca și pe cei naționali, chiar dacă aceștia nu fac obiectul unui ETS sau al unei taxe pe carbon în țara lor.
De asemenea, BAD a declarat că se așteaptă ca mecanismul CBAM să reducă exporturile asiatice către Uniunea Europeană, în special cele din vestul și sud-vestul Asiei, iar oțelul din India va fi și el, probabil, afectat.
Dar orice reducere mică a emisiilor ar fi rapid compensată de creșterea continuă a producției cu emisii mari de carbon în întreaga Asie, iar mecanismele de partajare a tehnologiei de reducere a emisiilor ar fi mai eficiente, a spus BAD.
”Este, de fapt, o politică relativ limitată în acest moment. Ea importă doar în UE și acoperă doar șase sectoare.
Având în vedere modul în care crește amploarea producției, chiar dacă vom aplica această tarifare a emisiilor de carbon la scară mai largă în întreaga lume, tot vom asista la o creștere a emisiilor, dacă nu vom asista la o schimbare fundamentală a tehnicilor de producție”, a declarat Neil Foster-McGregor, economist senior Băncii Asiatice de Dezvoltare.
CBAM, venituri de aproximativ 14 miliarde de euro
Potrivit lui Foster-McGregor, CBAM ar putea strânge venituri de aproximativ 14 miliarde de euro în următorii 6 ani, iar veniturile ar trebui să fie folosite pentru a oferi finanțare climatică pentru țările în curs de dezvoltare pentru decarbonizarea producției.
De altfel, unul dintre obiectivele CBAM a fost acela de a stimula economiile din afara UE să impună propriile politici climatice mai stricte, iar dacă țările exportatoare pot demonstra că un preț al carbonului a fost deja plătit, atunci CBAM va fi redusă.
India a discutat deja despre posibilitatea de a impune taxe la export pentru produsele acoperite de CBAM vândute în Europa, iar China își extinde sistemul de comercializare a certificatelor de emisii pentru a acoperi sectoare exportatoare precum cel al oțelului.
India și China, criticii CBAM
Atât India, cât și China au criticat CBAM, mai mult, China a avertizat Europa să nu folosească climatul ca scuză pentru a se angaja în protecționism comercial.
În timp ce CBAM servește drept tarif pentru producătorii străini, acesta va crește, de asemenea, costul materiilor prime, cum ar fi oțelul și îngrășămintele, pentru producătorii din aval din UE și ar putea chiar să le ofere un stimulent pentru a reloca mai multe capacități de producție în străinătate, inclusiv în Asia, avertizează raportul ADB.
”Deși există o compensare parțială a pierderilor de carbon în amonte, ar putea exista noi pierderi de carbon în aval, în UE ... Se împușcă singuri în picior”, a declarat Jong Woo Kang, un alt economist senior al BAD.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
