În opinia președintentelui Senatului, decizia luată în şedinţa de luni a Birourilor permanente reunite 'deschide calea abdicării de la principiile statului de drept'.
'Birourile permanente reunite ale celor două Camere au adoptat, luni, cu nouă voturi contra şase, o hotărâre care, prin transferul de la plenul Parlamentului către Comisiile reunite pentru Afaceri Europene a dreptului aprobării mandatului cu care se va prezenta primul ministru la Consiliul European, încalcă Legea 373 din 2013 şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale. (...) Este pentru prima oară în istoria parlamentarismului post-decembrist când Birourile reunite creează un precedent periculos încălcând o decizie general obligatorie a CCR', susține Tăriceanu în cadrul unui comunicat de presă, potrivit Agerpres.
Efectele deciziei, de o gravitate extremă
Totodată, preşedintele Senatului trage un semnal de alarmă privind consecinţele deciziei luate de către conducerea celor două Camere ale Legislativului şi cere grupurilor parlamentare în numele cărora au votat unii membrii ai BP să-şi reconsidere poziţia.
'Cei care au votat Hotărârea Birourilor permanente reunite cunosc bine legile şi procedurile, dar interese obscure şi politicianiste i-au determinat să treacă peste norme elementare. Cui foloseşte această manieră de a face politică? În ce fel de stat de drept trăim dacă instituţia de bază a democraţiei, Parlamentul, ignoră deciziile Curţii Constituţionale? (...) Anticipez că efectele viitoare ale acestei Hotărâri sunt de o gravitate extremă, pentru că încalcă Legea 373 din 18 decembrie 2013', susţine Tăriceanu.
Acesta reaminteşte faptul că Legea nr. 373/2013 prevede, la articolul 18, că Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, cu minimum zece zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte (alin. 1), iar alin.2 precizează că înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul. Propunerile adoptate se includ în proiectul de mandat formulat de Guvern.
Citește și: Băsescu, îngrijorat de o decizie a lui Iohannis: Nu trebuie să abdice
'Încă şi mai grav este faptul că Hotărârea înfrânge jurisprudenţa Curţii Constituţionale care a decis în 2013 (Decizia nr. 449, VIII, pct. 4.2.) astfel: Atunci când deleagă atribuţia sa la reuniunile Consiliului European, preşedintele României nu poate formula sau stabili conţinutul mandatului, iar primul ministru este dator să se adreseze Parlamentului cu un proiect/propunere de mandat, pentru ca acesta din urmă să îl aprobe. În acest caz, Parlamentul dobândeşte putere decizională în stabilirea conţinutului mandatului datorită relaţiilor specifice în care se află cu Guvernul (art. 111 din Constituţie)', precizează Călin Popescu-Tăriceanu.
Comisiile pentru Afaceri europene din Camera Deputaţilor şi Senat se reunesc, marţi, pentru a dezbate proiectul de mandat cu care premierul Dacian Cioloş va participa la reuniunea Consiliului European.
Preşedintele Klaus Iohannis l-a delegat pe premierul Dacian Cioloş să participe la reuniunea Consiliului European care va avea loc la Bruxelles pe 17 şi 18 decembrie.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
