”Fără DUBLĂ MĂSURĂ la nivelul UE!” este mesajul Claudiei Țapardel, transmis printr-o scrisoare deschisă către CE.
Jean Claude Juncker și Frans Timmermans au pe masa lor un semnal clar din România.
”Am dorit să trag un semnal de alarmă asupra modului în care România este tratată la nivelul insituţiilor europene atunci când vine vorba despre fenomenul corupţiei şi independenţa justiţiei, plecând de la Raportul anticorupţie pentru statelele membre UE din 2014, întrerupt brusc în 2017, şi continuând cu decizia Comisiei Europene de a menţine Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru România şi Bulgaria", a precizat Claudia Ţapardel.
Claudia Țapardel a adresat și o întrebare oficială cu privire la Raportului anticorupţie pentru ţările UE, concret, dacă se are în vedere reluarea prezentării lui. Totodată, solicitarea scrisă mai conține întrebarea dacă se ia în calcul extinderea MCV pentru alte state UE sau se intenționează retragerea acestui mecanism de verificare pentru Românie și Bulgaria, pe principiul de state membre cu drepturi egale.
Cum a fost oprit brusc Raportul anticorupție din UE
Cu toții suntem de acord că fenomenul corupţiei este foarte important şi aduce prejudicii grave economiei și societății în ansamblul său. Tocmai fiind conştientă de gravitatea fenomenului corupţiei, Comisia Europeană a adoptat, în iunie 2011, Comunicarea privind combaterea corupției în UE, în care s-a anunţat elaborarea Raportului anticorupție al UE, menit să monitorizeze și să evalueze eforturile statelor membre în acest domeniu. Raportul a fost publicat o singură dată în 2014, stabilindu-se atunci că vor fi publicate alte rapoarte o dată la doi ani. În 2017, Raportul a fost oprit de la publicare, anunţul fiind făcut chiar de către prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmerms, fără a oferi o motivaţie foarte clară, dar România şi Bulgaria au rămas în mod nedrept cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare.
Percepția asupra corupției, mai ridicată în alte state
”Am informat conducerea Comisiei Europene asupra faptului că rezultatele Raportului anticorupţie ne arată foarte clar că, la nivelul percepţiei publice a cetăţenilor privind corupţia, România stă mai bine decât alte ţări importante, aflându-se la acelaşi nivel cu Germania (un procent în jur de 50%). În ţări dezvoltate precum Portugalia, Slovenia, Spania și Italia, percepția despre corupţie este la un nivel extrem de ridicat, cu procent între 90 şi 97%” transmite Claudia Țapardel.
Aceasta a dat exemple concrete:
- În Franţa, corupţia la nivel înalt este cea care provoacă probleme, clasa politică franceză fiind acuzată de corupţie şi nepotism, notează Comisia în Raportul anticorupţie. Cu toate că Franţa a adoptat măsuri legislative privind conflictele de interese, riscurile privind corupţia în sectorul achiziţiilor publice şi în tranzacţiile comerciale internaţionale nu au fost abordate.
- Olanda, ţară europeană care a pus la zid România pentru problemele legate de corupţie, are la rândul ei, probleme. Potrivit Raportului anticorupţie, Olanda se confruntă cu o economie subterană de 9% din PIB, adica 70 de miliarde de dolari. La acest lucru se adaugă şi problemele cu tranzacţiile comerciale internaţionale.
- În Belgia nu există o agenţie federală care să efectueze controale administrative sau o strategie de prevenire a corupţiei în administraţia publică, observă Comisia Europeană. Există riscul ca fenomenul corupţiei să nu fie abordat într-o manieră consecventa, tocmai datorită competenţelor diferite la nivel regional si federal. Comisia Europeană sugerează că Belgia ar trebui să crească capacitatea sistemului de justiţie şi de aplicare a legii pentru a se asigura că toate cazuri de corupţie sunt judecate până la prescrierea lor.
Întrebarea la care vor răspunde Juncker și Timmermans
”Se observă că probleme legate de corupţie există în toate ţările membre ale Uniunii Europene. În aceste condiţii, ne întrebăm de ce la nivelul UE se foloseşte DUBLA MĂSURĂ atunci când vine vorba despre analize şi evaluări legate de fenomenul corupţiei. Se vorbeşte tot mai multe despre UNITATE în Uniunea Europeană. Toate statele UE au drepturi egale şi este necesar să fie tratate ca atare. Drept urmare, dacă se menţine MCV, de ce nu extindem acest Mecanism pentru toate ţările membre UE şi de ce nu reluăm publicarea unor astfel de raportări privind corupţia în statele Uniunii Europene?” a susţinut europarlamentarul social democrat în scrisoarea deschisă adresată conducerii Comisiei Europene.
VEZI AICI ÎNTREBAREA LA CARE VOR RĂSPUNDE
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
