De la jocuri în parc până la prima zi de școală, și sărbători, gustări, piese de teatru, petreceri și zile de naștere. Toate momentele obișnuite și extraordinare din viața unui copil, imortalizate și lipite digital pe profilurile de Facebook, Instagram și TikTok ale mamelor și ale taților. Rețelele de socializare au devenit noul album de familie și nu este nimic mai firesc decât un părinte care se laudă cu copiii lor. Dar ce consecințe pot deriva din postarea de fotografii și videoclipuri ale copiilor tăi pe rețelele de socializare?
Ce este partajarea?
Între timp, este necesar să dăm un nume lucrurilor. La asta s-a gândit în urmă cu zece ani jurnalistul Steven Leckart care, pe paginile Wall Street Journal, a inventat termenul de ”oversharenting” (mai răspândit, însă, ca ”sharenting”).
Fenomenul de partajare excesivă și constantă pe rețelele de socializare (”over-share”) de către părinți (”parenting”) a conținuturilor multimedia referitoare la viața copiilor lor a fost astfel descris într-un singur cuvânt.
În trecut erau albume foto, casete video, diapozitive și rame la vedere în camera de zi. Mediul s-a schimbat, odată cu trecerea de la analog la digital, și deci de la dimensiunea privată a unei încăperi la dimensiunea publică a pieței virtuale.
Numere
În 2021, conform datelor culese de Security.org citat de Repubblica, 77% dintre părinți au împărtășit povești, videoclipuri sau imagini cu copiii lor pe rețelele de socializare (în 80% din cazuri acest lucru s-a întâmplat cu indicarea numelor reale ale copiilor).
Un fapt confirmat de o analiză publicată în 2020 de Pew Research: 82% dintre părinții care folosesc rețelele sociale publică fotografii, videoclipuri sau alte informații despre copiii lor.
Cu câțiva ani mai devreme, și mai precis în 2016, un studiu comandat de Nominet către The Parent Zone a dezvăluit că mamele și tații postează aproape 1.500 de fotografii cu copiii lor înainte de a împlini cinci ani, cu o medie de aproximativ 300 de imagini pe an.
Chiar mai devreme, și ajungem în 2013, site-ul Posterista era calculatcă fotografiile cu mai mult de două treimi dintre nou-născuți sunt publicate online în termen de o oră de la naștere (57,9 minute pentru a fi exact).
Furtul de identitate și persoanele rău intenționate
Conform previziunilor Barclays Bank, încărcarea fără discernământ de conținut multimedia cu copiii noștri în rol principal va fi cauza a două treimi din furtul de identitate cu care se vor confrunta tinerii până la sfârșitul deceniului. Acest lucru va produce 7,4 milioane dintre aceste evenimente în fiecare an până în 2030, costând 667 milioane lire sterline pe an.
Informațiile partajate pe rețelele de socializare ar putea permite apoi unor atacatori să urmărească obiceiurile și mișcările celor mai tineri. Acest lucru s-ar putea întâmpla fie din cauza unei mișcări explicite a părintelui - care de exemplu publică o fotografie care indică poziția exactă în care a fost realizată - fie printr-o activitate implicită a părintelui.
Adică, prin metadate, informații asociate în general cu o imagine atunci când este realizată, ca un fel de etichetă invizibilă, și care includ adesea și date referitoare la poziția în care a fost făcută fotografia.
Astfel de informații ar putea fi păstrate și după publicarea pe internet, permițând astfel celor care au un interes și mijloace să le fure să le folosească în cele mai variate scopuri.
Pornografie și solicitare infantilă
Acestea sunt riscurile asociate cel mai frecvent cu partajarea pozelor. Revenind la partajare, în 2015, comisarul australian pentru eSafety pentru copii a estimat că fotografiile copiilor postate de părinți reprezintă până la jumătate din materialul găsit pe unele site-uri de partajare a pornografiei infantile. Manipularea imaginilor în scopuri atât de condamnabile este din ce în ce mai ușoară, datorită răspândirii unor tehnici precum deepfake-ul, aspect luat în considerare și de o analiză recentă a Eurispes, Institutul de Studii Politice Economice și Sociale, dedicată expoziției de copii pe Instagram.
Profilare, bullying și identitate digitală
Informațiile despre copiii noștri ar putea intra atunci în marele cazan de date mestecate de algoritmi din ce în ce mai avansați de profilare utilizați în scopuri comerciale.
Copiii ar fi astfel clasificați drept consumatori încă de la o vârstă fragedă. Publicarea anumitor fotografii ar putea duce apoi la episoade de intimidare sau de hărțuire cibernetică.
Există și impactul psihologic. Să ne gândim la dezvoltarea identității, în special a celei digitale. Cum vor reacționa copiii noștri când, aterizează pentru prima dată pe planeta socială, vor da peste o versiune deja existentă a lor, generată de narațiunea prin imagini ale părinților și rudelor? Și cum își vor dezvolta propriul sentiment de confidențialitate dacă de când erau mici au perceput afișarea continuă a vieții lor private pe Web ca normală, poate chiar împărtășind reacțiile la descărcarea de dopamină pentru fiecare Like primit de la mama și tata?
Și ce cred copiii?
Semnele de disconfort, de fapt, vin de la cei foarte tineri, gata să-și revendice dreptul la intimitate față de părinți. Acum câțiva ani datează de mult discutatul caz al lui Apple Martin, fiica vedetei Gwyneth Paltrow.
După ce mama ei a împărtășit și un selfie cu ea, micuța Apple a lăsat un comentariu sub fotografia mamei ei, certând-o pentru că nu i-a cerut acordul.
Sfaturi pentru părinți
Profesorul Stacey Steinberg, autoarea cărții Growing Up Shared, sugerează să țineți cont de patru concepte fundamentale atunci când postați fotografii cu copiii dvs.
Printre acestea se numără și cea de a oferi copiilor, chiar și celor mai mici, o putere de veto. Steinberg însăși sugerează apoi să pună în aplicare o serie de atenții suplimentare, cum ar fi citirea și familiarizarea cu politicile de confidențialitate ale rețelelor sociale.
De asemenea, este important să nu partajați fotografii cu locația exactă în care au fost făcute. De asemenea, ar fi o bună practică să ștergeți metadatele imaginilor înainte de a le disemina (există software dedicat acestui lucru).
Trebuie evitate fotografiile în ipostaze penibile sau chiar fără haine, precum și limitarea partajării oricăror informații care permit identificarea minorului sau a obiceiurilor acestuia.
Garantul pentru protecția datelor cu caracter personal sugerează părinților să adopte câteva măsuri de precauție simple, dar eficiente, cum ar fi ca fața copilului să fie de nerecunoscut: în acest scop este posibil să se recurgă la programe de pixelare a fețelor (disponibile online) sau și mai simplu, acoperiți fețele minorilor cu emoticoane.
De asemenea, Autoritatea sugerează limitarea setărilor de vizibilitate ale conținuturilor încărcate pe rețelele de socializare, astfel încât acestea să fie vizualizate doar de cei pe care îi cunoașteți.
Mai presus de toate, un dialog trebuie deschis mereu cu copiii, și asta încă din primii ani de viață. Distribuirea fotografiilor copiilor tăi pe Facebook, Instagram și TikTok nu este în sine greșită sau periculoasă.
Într-adevăr, poate avea și efecte pozitive, cum ar fi crearea unei dimensiuni de comparație pe probleme fundamentale, cum ar fi valoarea care trebuie atribuită vieții private.
Ideea constă apoi în modul în care este împărtășit. Și este de datoria fiecărui părinte să dea un exemplu bun, pentru că așa poate germina la adulții de mâine un sentiment de respect și apreciere pentru drepturile proprii și ale celorlalți.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
